Este o campanie de primăvară, din nou, atipică, spun fermierii. Fluctuațiile de temperatură și vremea incertă le cam dau bătăi de cap în ceea ce privește pregătirea patului germinativ și semănatul.
TIMIȘ
Grâul are 22 cm, rapița e în 12 frunze
În vestul țării, culturile de toamnă sunt în parametri optimi de dezvoltare, spune Codruț Balogh, administrator al S.A. Comloșana, din județul Timiș. „Grâul este bun, are undeva la 22 centimetri – cel mai dezvoltat, iar cel care a fost semănat mai târziu are între 12 și 16 centimetri. Am și zone unde răsărirea a fost mai proastă, pentru că solul este mai nisipos și s-a format crustă în perioada răsăririi. Din fericire, este vorba doar de circa 6 hectare”, ne-a spus Codruț Balogh.
De asemenea, cultura de rapiță a timișeanului a trecut cu bine de iarnă și se află într-un stadiu de dezvoltare destul de avansat. „Pe majoritatea suprafeței cultivate am văzut că deja rapița începe să emită tija florală, are circa 10-12 frunze. În principiu arată foarte bine, cu excepția zonelor în care din cauza rozătoarelor a trebuit să semăn din nou”, a precizat fermierul.
Tehnologie de înaltă clasă pentru culturi viguroase
Cine a înțeles că producția de calitate se obține cu cheltuială și cu investiții continue, nu face rabat de la tehnologie. Pe acest principiu merge și Codruț Balogh. El a avut grijă să dea plantelor hrana necesară la timp, pentru a porni cu dreptul în vegetație. „În primele zile ale lunii martie am făcut fertilizarea la rapiță cu 48 kg/ha substanță activă, produsul Sulfamo, și mai intervin cu alte 34 kg/ha de substanță activă – azot. La grâu, am aplicat și azot, dar și Sulfamo, substanță activă în jur de 55 kg/ha. Totodată, am făcut un tratament împotriva Ceutorhynchus napi la rapiță și un tratament cu fungicid, cu toate că nu am văzut boală, am dat preventiv. Iar la grâu, am văzut ceva arsură la frunze, dar cred că e din cauza frigului. La alți fermieri în parcele parcă am văzut un pic de rugină”, ne-a mărturisit agricultorul timișean.
Acesta a ales să cultive grâu din soiul românesc Ciprian, pentru grupa timpurie din care face parte, și alte două soiuri din import. La rapiță a semănat șapte hibrizi, de la mai multe companii producătoare. Fermierul ne-a mai spus că la această dată vinde grâul de panificație cu 0,75 lei/kg și ar putea obține un preț mai bun dacă ar fi mai aproape de port.
Vremea înșelătoare a amânat semăntul
Ghidându-se după prognozele agrometeo care anunțau ploi și temperaturi scăzute, proprietarul societății Comloșana a decis să amâne cu câteva zile semănatul. Vremea însă i-a jucat o farsă! „Cu însămânțările de primăvară sunt în urmă. Pe 28-29 martie, când am vrut să intru în câmp, la meteo arăta ploi torențiale și m-am gândit că dacă pregătesc terenul și nu apuc să semăn se va bătători, așa că am amânat. Am apucat însă să dau cu îngrășăminte pe terenul pe care voi cultiva porumb și, zilele acestea (3-4 aprilie n.r.), pregătesc terenul. Voi pune 200 de hectare de porumb și 144 de hectare de floarea soarelui”, a spus Codruț Balogh.
Cu privire la alegerea hibrizilor cultivați, fermierul la a ales porumb genetică din grupe de maturitate de la 280 la 360 FAO, de la mai multe firme furnizoare, iar la floarea soarelui va cultiva semi-timpuriul NK Brio de la Syngenta.
ALBA
Rapița a pierdut startul!
Culturile de toamnă din zona Transilvaniei au întâmpinat probleme la răsărire din cauza secetei pedologice. Doru Zbucea, fermier din localitatea Lancrăm, județul Alba, a cultivat grâu pe 214 hectare și rapiță pe 90 de hectare. „Grâul a mers destul de bine din toamnă și până acum; este în faza de înfrățire. Probleme au fost însă la rapița de toamnă, pentru că nu a răsărit decât după 15 noiembrie. La ora asta ar fi trebuit să fie în 12-14 frunze și tija florală să fie vizibilă, dar noi ne bucurăm că este și în starea în care este și că nu a trebuit să o întoarcem. La intrarea în iarnă plantele aveau doar 4 frunzulițe, abia schimbaseră frunzele cotiledonale, am avut noroc cu zăpada de 15-20 centimetri care le-a salvat de la îngheț”, ne-a spus Doru Zbucea.
60-80 litri de apă din ploi, în 5 luni
Potrivit acestuia, factorul decisiv în dezvoltarea culturilor rămâne vremea. Din păcate, aceasta nu este deloc favorabilă culturilor, precipitațiile slabe din iarnă și temperaturile scăzute de acum îngreunând procesul vegetativ. „Din toamnă și până acum nu știu dacă am avut 60-80 litri de apă din ploi. Abia la sfârșitul lunii martie am avut și noi o ploaie de vreo 20 de litri și am putut aplica la rapiță un îngrășământ foliar, ca să o repun pe picioare. Abia acum se văd rândurile încheiate și suprafața e verde”, adaugă fermierul din Alba.
În campania actuală, Doru Zbucea a semănat orzoaică de primăvară pe 130 de hectare. De asemenea, a lucrat cu combinatorul 100 de hectare unde va însămânța porumb și floarea soarelui. „Am și fertilizat terenul, dar nu am început semănatul din cauza temperaturilor scăzute. Dacă timpul își va reveni, în Săptămâna Mare vom semăna floarea soarelui, iar după Sărbătorile Pascale – porumbul”, a adăugat agricultorul.
MEHEDINȚI
Exces de umiditate în sud-vestul țării
Dacă în centrul țării precipitațiile au fost insuficiente, iată că fermierii din regiunea de sud-vest se plâng de… exces de umiditate. „În zona noastră am avut exces de umiditate în toamnă și nu am reușit să semănăm la timp, dar totuși am lucrat așa cum am putut, iar acum culturile arată bine. Problema este că tot din cauza excesului de umiditate nici campania de primăvară nu este mai ușoară, întrucât nu putem intra la semănat. Anul trecut pe vremea asta încheiam semănatul la floarea soarelui, iar acum nici terenul nu îl putem pregăti”, ne-a spus Cornel Stroescu, președinte al Asociației de Producători Agricoli din Mehedinți.
Arendă bănoasă vs. pârloagă păguboasă
Liderul agricultorilor mehedințeni atrage atenția asupra terenurilor lăsate pârloagă la nivelul județului. „În mare parte terenurile sunt lucrate, dar găsesc binevenită și decizia Ministerului de a-i sancționa pe cei ce nu vor să lucreze sau să arendeze pământul. Chiar dacă ești proprietar pe un teren și ai un hectar, iar la nivel național sunt câteva sute de mii, de pe toate se pierde producție, locuri de muncă, plus valoare și bani la bugetul de stat. Nu vorbim de zonele în care nu se poate lucra, nu sunt întreprinzători iar proprietarii sunt bătrâni, bolnavi și nu pot lucra efectiv, ci de cei care efectiv nu vor. Eu dau 800 kg/ha arendă și plătesc și impozit și tot sunt oameni care nu vor să arendeze”, precizează Cornel Stroescu.
ARGEȘ
Grâul ocupă cea mai mare parte din suprafața cultivată
Culturile agricole însămânțate în toamna anului 2014 au răsărit pe aproape întreaga suprafață însămânțată, arată un raport prezentat de Direcția pentru Agricultură a Județului Argeș. Dintr-o suprafață totală însămânțată de 66.000 de hectare, culturile au răsărit complet pe 62.200 de hectare și parțial pe 3.800 de hectare. Cea mai mare suprafață, de aproximativ 54.000 de hectare, a fost însămânțată cu grâu, pe 8.500 de hectare s-a semănat rapiță, pe 3.000 de hectare orz și pe 500 de hectare orzoaică.
Potrivit datelor DAJ Argeș, citate de Agerpres, suprafața arabilă rămasă pentru însămânțările din această primăvară depășește 92.000 de hectare. Pe aproximativ 53.000 de hectare ar urma să se cultive porumb, pe 13.000 de hectare floarea soarelui, în timp ce pentru culturile de ovăz, cartofi și legume ar urma să fie alocate suprafețe cuprinse între 3.000 și 4.600 de hectare.
