Fermierul lucrează 700 de hectare în judeţul Timiş. În toamnă a semănat rapiţă (circa 120 ha) şi grâu (150 ha), iar în primăvară a înfiinţat în jur de 130 ha cu porumb, 120 cu floare şi vreo 35 de soia. De obicei, porumbul e cea mai profitabilă cultură, dar anul acesta estimează că rapiţa îl va „eclipsa”.

„Nu poţi să cauţi mereu profitul dintr-o cultură, pentru că e nevoie de diversitate, de ideea de asolament şi, până la urmă, de nevoile societăţii de consum”, admite inginerul agronom.
Nu am rezistat tentaţiei şi l-am întrebat care e cultura care îi place cel mai mult iar răspunsul său mărturisesc că nu m-a surprins deloc, doar m-a amuzat: cultura generală, mi-a spus fără ezitare. Îmi dau seama că vorbeşte serios pentru că, aşa cum l-am cunoscut eu până acum, Nicolae Moţ e un adevărat om de cultură, o enciclopedie vie.

Cum au fost începuturile?

Revoluţia din ’89 l-a prins în postura de şef de fermă la CAP Sânnicolau Mare. Nu i-a luat însă mult până să înţeleagă că schimbările care aveau să vină după aceea lăsau loc şi multor oportunităţi. Aşa se face că în 1993 s-a apucat să facă agricultură în regim privat. Preluase în arendă o mie de hectare. A fost un fel de „challenge” personal. A dorit să vadă în ce măsură poate aplica ceea ce învăţase până atunci. Îndrăznesc să spun că a fost un pariu câştigat.

„Am fost inspirat, pentru că am fost primul din Sânnicolau care a ales calea privatizării în agricultură. Puţini au fost cei care m-au înţeles. Nici măcar familia nu m-a încurajat. Şi chiar dacă ne lipsea atunci dotarea tehnică, am răzbit”, îşi aminteşte Nicolae Moţ.

Vezi AICI de ce este orzoaica pentru bere cultura de suflet a lui Nicolae Moţ?