Din cauza dimensiunii foarte mici a seminţelor, rapiţa este foarte susceptibilă în primele faze de vegetaţie dacă avem un pat germinativ slab pregătit. De asemenea, presiunea imprevizibilă a vremii şi a dăunătorilor poate transforma această cultură într-una foarte riscantă şi cu probleme. Culturile care au pornit bine în toamnă au şanse mai mari de rezistenţă peste iarnă, deci au posibilitatea de a-şi atinge potenţialul maxim de producţie.

Factori cheie pentru productivitate maximă
Potenţialul de producţie poate depăşi 6 tone/ha, conform unor rezultate obţinute cu hibrizii Rapool în fermele din România în campania de recoltat 2017(Dalton, Shrek, Dariot). În majoritatea cazurilor, compania Rapool a observat că fermele cu performanţe superioare înregistrează adesea producţii de peste 4,5 t/ha în condiţiile unui an normal, deşi producţia medie în România este de 2,8 t/ha. Munca fermierilor arată, de asemenea, că numărul de seminţe/mp şi greutatea seminţelor este în strânsă corelaţie cu producţia obţinută. Pentru a maximiza numărul de plante la hectar, rapiţa trebuie să fie îngrijită corespunzător, pentru a ajunge la nivelul optim (înălţime, ramificaţii per plantă etc.) până la înflorire, astfel încât să producă numărul optim de silicve (peste 960 silicve per plantă).
Înfiinţarea culturii, împreună cu norma de semănat plus nutriţia plantelor sunt factorii cheie în realizarea acestui obiectiv. Pentru a avea o cultură profitabilă, fermierii trebuie să fie foarte atenţi la condiţiile solului înainte de orice alt considerent agronomic, deoarece într-un teren bine structurat/bine lucrat, rapiţa are mai multe şanse de reuşită. Condiţiile solului din fermă ar trebui să dicteze perioada de lucrare a acestuia mai degrabă decât data calendaristică. De exemplu, în proiectul de competiţie Rapool 2016/2017 din ferma JD Agro Cocora, fermierii participanţi au decis împreună să semene în data de 20 august, în condiţiile unui an normal. Într-un an secetos, cum a fost 2017, fermierii din cadrul proiectului de competiţie de la Agromec Vişina au semănat în dată de 22 septembrie. În condiţii normale, ar trebui să se respecte intervalul de la 5 august şi până la 15 septembrie. De regulă, fermierii din România seamănă în perioada: a doua decadă a lunii august – început de septembrie.

Patul germinativ necesar unei răsăriri optime
Ca şi în cazul majorităţii culturilor, scopul este de a obţine un pat germinativ fin, bine pregătit. Ca regulă generală: cu cât sunt seminţele mai mici, cu atât patul germinativ trebuie să fie mai fin şi fără agregate. Contactul sol – seminţe este foarte important pentru obţinerea celor mai bune rezultate, deoarece umiditatea trebuie să treacă prin cele trei straturi ale seminţei (pericarp, endosperm şi embrion) şi să germineze. În condiţii de secetă pedologică, modul în care este pregătit patul germinativ influenţează nivelul de răsărire. În situaţiile în care structura solului este bună, răsărirea are loc fără probleme. Cu toate acestea, anumite tipuri de sol au nevoie de ajutor, deoarece terenurile tasate/compactate inhibă dezvoltarea seminţelor de rapiţă şi limitează accesul la umiditate şi la nutrienţi. O scarificare înainte de semănat ar fi ideală şi ajută foarte mult şi viitoarele culturi.
În final, putem afirma că este vorba despre asigurarea condiţiilor optime pentru răsărire. Rapiţa trebuie semănată la o adâncime exactă, lucru nerealizabil într-un sol bolovănos sau tasat. De asemenea, resturile vegetale de la cultura premergătoare influenţează puternic răsărirea, mai ales dacă acestea sunt distribuite neuniform.

Adâncimea de semănat
Când vorbim despre această verigă tehnologică, sezonul şi condiţiile pedoclimatice au un rol foarte important. În majoritatea cazurilor, adâncimea de semănat trebuie să fie cuprinsă între 2 şi 3 cm şi nu mai adânc de 5 cm.
Tăvălugirea are, de asemenea, un rol foarte important: menţine umezeala, creează un contact bun între seminţe şi sol şi ajută la controlul limacşilor. De asemenea, asigură performanţe optime atunci când se aplică erbicide pe sol. În condiţii de ariditate, rapiţa trebuie semănată imediat după recoltarea cerealelor şi după lucrările solului, pentru a minimiza pierderea umidităţii din sol.

Norma de semănat şi densitatea culturii
Normele de semănat ar trebui orientate spre obţinerea a aproximativ 40-45 plante/mp. Incertitudinile meteorologice şi presiunea dăunătorilor au dus la norme de semănat destul de variate de la fermă la fermă. În multe exploataţii se seamănă 50-70 boabe/mp. Dacă răsărirea are loc în proporţie de 70-80%, avem o densitate optimă de 35-40 plante/mp. În aceste condiţii, hibrizi precum Dalton, Dariot, Franklin, Phoenix CL obţin producţii de peste 4,5 tone/ha.
Totuşi, trebuie să ţinem cont de nişte aspecte importante, respectiv avantaje, atunci când avem o densitate mai mică:
– cheltuiala cu sămânţa este uşor redusă;
– cultura de rapiţă are o capacitate fantastică de a compensa pierderile (de exemplu, hibrizii Dariot, Dalton, Shrek);
– în aceste condiţii, riscurile de cădere sunt foarte mult diminuate.
În caz contrar, o scădere semnificativă a normei de semănat poate duce la un număr mic de silicve, respectiv de seminţe per silicve şi, implicit, o producţie mai mică. În România, s-au făcut numeroase teste iar rezultatul a fost că în situaţia în care avem o densitate de 35-40 plante/ha, obţinem cel mai mare randament. Din categoria acestor hibrizi fac parte: Dariot, Dalton, Shrek şi PHOENIX CL.

Mihaela RADU
Product Manager Rapool România

SEMĂNATUL ÎN AFARA EPOCII OPTIME
Rapiţa este semănată, în principiu, în intervalul de la mijlocul lunii august şi până la mijlocul lunii septembrie. Mai nou, s-a ajuns cu semănatul până către sfârşitul lunii octombrie. În condiţii de secetă pedologică excesivă, în care semănatul nu poate fi efectuat la data optimă, Rapool recomandă alegerea hibrizilor care au o dezvoltare puternică în toamnă. De exemplu, cele mai bune rezultate din portofoliul Rapool s-au obţinut cu hibridul DALTON, semănat în 12 octombrie – 3800 kg/ha în tehnologie clasică de cultivare, în zona Tulcea. Producţii ridicate pot fi obţinute cu semănatul rapiţei la oricare dintre aceste date calendaristice ale toamnei, dar o reducere semnificativă a producţiei este mai probabilă în cazul semănatului după mijlocul lunii septembrie.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 14/219 (ediţia 15-31 august 2018)