În partea de nord a Moldovei fermierii au arat chiar şi în două schimburi, în condiţii de viscol, pentru ca lucrarea să fie terminată cât mai rapid şi lucrătorii ogoarelor să se bucure de sărbătorile sfârşitului de an după o perioadă de stres şi de maximă angajare. Potrivit specialiştilor, starea de vegetaţie a culturilor agricole pare să revină la un parcurs normal. La culturile de orz şi de grâu de toamnă s-a încheiat germinarea bobului, continuând răsărirea, apariţia frunzei a treia şi înfrăţirea. În semănăturile întârziate fenologic şi pe terenurile cu deficite de umiditate în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se menţin la un nivel scăzut, iar densitatea este redusă. Din punct de vedere fenologic, rapiţa semănată în epoca optimă se află în faza de înfrunzire, la stadiul de 7-11 frunze.
De asemenea, în câmp, sunt necesare şi alte lucrări, precum fertilizarea culturilor cu îngrăşăminte minerale complexe, încorporarea gunoiului de grajd sub brazdă, controlul viabilităţii plantelor sau efectuarea tratamentelor împotriva dăunătorilor care s-au dovedit a fi deosebit de activi în perioada de secetă.
GALAŢI: „Arătura de toamnă este sfântă!”
În prima jumătate a lunii decembrie, inginerul Dumitru Bujoreanu a finalizat ogoarele. Cultivatorul gălăţean a precizat că în condiţii de iarnă, consumul de combustibil este destul de ridicat, depăşind 40 litri pe hectar. În urma lucrării bine realizate se va păstra şi umiditatea în sol. „Arătura de toamnă este sfântă! Nu mai avem nimic de lucru în câmp. Am pus 130 hectare de culturi de toamnă, din care vreo 40 de rapiţă. Jumătate din cultură este bună, jumătate cred că o vom întoarce. Vedem ce vom face cu celelalte, cu grâul şi cu orzul. Pe diferenţa de până la 350 de hectare am făcut arături adânci de toamnă”, ne-a declarat cultivatorul. Câteva zile a avut în câmp două scarificatoare trase de tractoare de mare putere. După cum am aflat de la fermier, de pe data de 20 iunie nu a mai plouat, doar aşa sporadic şi în cantitate mică, doi-trei litri/mp. Ultima ploaie căzută a fost de 27 litri/mp, dar care nu a ajuns să umezească solul la 10 cm adâncime. „Am pus grâu cu înfrăţire în primăvară; este încolţit în pământ, iarovizat şi doar atât. Va fi o cultură cu probleme. Pot să afirm că semănăturile de sezon nu-s chiar strălucite, este primul an când sunt profund nemulţumit de starea plantaţiilor înfiinţate în toamnă. Niciodată în 38 de ani de activitate în câmp nu m-am mai confruntat cu o situaţie asemănătoare”, ne-a declarat mâhnit Dumitru Bujoreanu.
„Solul este îngheţat şi nu putem ara!”
În nord-vestul judeţului Galaţi, fermierii au oprit activitatea pentru că solul este îngheţat bocnă. „Mai avem de arat vreo 300 de hectare, dar nu putem lucra! E îngheţat solul, am avut zile în şir cu temperaturi de minus 11oC. Stăm cu utilaje performante, cu tractoare Fendt de 400 CP noi şi ne uităm la ele”, ne-a declarat fermierul Ion Banu, care lucrează terenuri preluate în arendă la graniţa cu judeţul Vaslui.
Întrebat de starea culturilor înfiinţate în toamnă, cultivatorul şi-a dat glas nemulţumirii: „Am avut o perioadă destul de capricioasă, nu am putut semăna la timp. Toate culturile au probleme cu creşterea şi dezvoltarea. La rapiţă, vreo 50 de hectare realizate pe un sol cu ceva umiditate sunt mai bune, restul nu a răsărit uniform. Am înfiinţat aproape 500 ha cu grâu; plantele au mijit ici-colo. Nu ştiu cum va fi peste iarnă cultura şi nici nu vreau să mă gândesc ce va fi în primăvară!”
Ion Banu crede că de Crăciun nu va mai fi pe câmp prins cu treburi, ci îşi va petrece sărbătorile alături de familie, în jurul bradului.
TULCEA: Cu câmpurile la… negru!
În judeţul învecinat, Tulcea, fermierii au câmpurile… la negru! Când ele trebuiau să fie „înveşmântate” în straie verzi, acoperite de vegetaţie!” Inginerul Victor Ciupercă lucrează o suprafaţă de 400 hectare pe malul Dunării, în incinta îndiguită din perimetrul comunelor Smârdan şi IC Brătianu. „Din ce am însămânţat în toamnă, nu a răsărit nimic: nici grâu, nici orz, nici rapiţă! Am semănat 70 ha de rapiţă, 80 ha cu grâu şi am pus (ca prostu’!?) 80 ha de orz. Acum, aproape de jumătatea lunii decembrie, nu a răsărit nimic. E pământul negru! Niciodată de când sunt eu aicea nu am văzut aşa ceva!”, a susţinut fermierul, vădit nemulţumit de situaţia existentă, care de aproape cinci decenii se trudeşte să facă performanţă pe terenurile dunărene.
Pentru agronomul tulcean, activitatea în câmp nu s-a încheiat; mai are de arat, dar se lucrează destul de anevoios. De aceea, este prezent zi de zi alături de mecanizatorii Dumitru Dima, Gheorghe Sava, Stelică Dima şi Tudorel Ţandără să finalizeze ogoarele în cel mai scurt timp. „Mai am 150 ha să trec cu un disc greu peste ele. E jale mare! A plouat oleacă, a îngheţat şi gata; sunt bolovani cât casa! Se rupe tractoru’-n două! Dacă va ţine vremea cu noi, mai am de treabă cam o săptămână plină şi termin campania!”, a explicat cultivatorul.
Plante abia mijite, culturi întoarse!
Probleme cu răsărirea plantelor de cultură întâmpină şi Dumitru Tranulea, fermier care are o exploataţie de 400 hectare în podişul Babadagului, pe raza comunelor Horia şi Izvoarele. „Suntem în prima decadă a lunii decembrie şi cerealele păioase au răsărit în mică proporţie, ceea ce îmi produce destulă îngrijorare. Am însămânţat undeva la 200 hectare de grâu şi vreo 40 de orz. În câteva parcele plantele de grâu au răsărit parţial, pe restul de suprafaţă sămânţa este doar încolţită. La orz va fi problemă, că va trebui să întorc mare parte din plantaţie”, a explicat agricultorul.
Dumitru Tranulea nu a avut noroc nici de rapiţă. A semănat 70 de hectare, din care a fost nevoit să renunţe la vreo 40. După cum am aflat, la ora actuală este umiditate în sol, pentru că după o lungă perioadă secetoasă, a fost o ploicică la 25 de litri/mp, după care s-a aşternut un strat mic de ninsoare. Aşa a putut să finalizeze arăturile pe 150 hectare destinate culturilor de primăvară.
„Am făcut lucrare după lucrare cu consum mare de carburant!”
„În campania de toamnă, am consumat extraordinar de multă motorină. Am arat, din urmă au ieşit bolovani, apoi am intrat cu un tăvălug, de două ori cu discul şi iar cu tăvălugul. După semănat, a trebuit să tăvălugim din nou; deci am executat lucrări suplimentare cu utilajele. De aceea, consumul de carburant pe hectar a depăşit 100 litri. În plus, am suprasolicitat maşinile şi utilajele luate în urmă cu doi ani pe un proiect european. Deja am uzat suficient de mult discurile şi plugurile în campania de toamnă, cu toate că eu, împreună cu Daniel Nicolache şi Gheorghe Rotaru, am avut mare grijă să le mânuim în brazdă cât se poate de bine”, ne-a declarat Dumitru Tranulea.
Fermierul şi-a manifestat îngrijorarea că la desprimăvărare va avea reale probleme cu starea vegetativă a semănăturilor!
IALOMIŢA: Rapiţa – o cultură salvată
În toate regiunile ţării, fermierii aşteaptă stratul de omăt care să protejeze semănăturile de toamnă de gerurile iernii. Spre exemplu, în comuna ialomiţeană Dor Mărunt, Alexandru Dascălu, tânărul inginer de la societatea Agroeuroserv, s-a declarat extrem de mulţumit de rapiţă. „Am avut norocul… agronomului! Imediat după ce am finalizat semănatul, a venit o dulceaţă de ploaie, una dumnezeiască. Acum cultura este răsărită uniform, se află în stadiul de 6-8 frunze, este bine hrănită, pentru că înainte de semănat am aplicat o cantitate de 180 kg/ha de NPK 18-46-0. Nu este o reţetă secretă, pur şi simplu am respectat tehnologia de cultivare! Avem în cultură 200 ha, aşteptăm zăpada şi apoi primăvara să continuăm cu lucrările de întreţinere specifice sezonului. Eu sunt destul de optimist în privinţa rapiţei”, a explicat fermierul. Acesta a precizat că din cauza secetei extreme s-a constatat un atac foarte puternic al dăunătorilor, de la puricii rapiţei, la Ceutorhynchus napi. De aceea, a trebuit să intervină cu patru şi chiar cinci tratamente cu insecticide.
Ogoarele de toamnă finalizate la timp
“Din păcate, grâul nu este răsărit sau este răsărit foarte prost. Avem semănate 350 de hectare în zona Dor Mărunt. De asemenea, terenul a devenit beton din pricina secetei. A trebuit să utilizăm scarificatoarele; nu se putea trage brazdă într-un sol pietrificat! Într-un final, am reuşit să terminăm ogoarele de toamnă pe mai bine de 400 ha printr-o mobilizare exemplară a forţei de muncă şi a tehnicii de mecanizare”, a precizat specialistul. Potrivit acestuia, o problemă va fi refacerea rezervei de apă în sol. Pentru a reveni la un nivel optim, până în primăvară ar mai trebui vreo 150 litri de apă/mp! „Comparativ cu anii anteriori, campania agricolă a fost foarte dificilă”, a conchis Alexandru Dascălu.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/224 (ediţia 15-31 decembrie 2018)
