Este vorba despre cei care se află în reorganizare, în lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, mulţi dintre ei aflaţi în aceste situaţii limită tocmai din cauza secetei! Dacă nu ai ce recolta, nu ai ce vinde şi, când vin scadenţele la plată, ia bani de unde nu-s… e la mintea cocoşului dar nu şi a guvernanţilor, se pare!

„Reaminim că aceste insolvențe, solicitate sau declarate, vin după efectele secetei pedologice extreme din anul agricol 2019-2020 pentru care nu s-au acordat integral despăgubiri, urmată de restrângerea activității în 2021 cauzată de pandemie, creșterea costurilor de producție și scăderea puterii de cumpărare pe fondul crizei cauzată de războiul din Ucraina și creșterea inflației la nivel global, la care se adaugă și seceta istorică din anul agricol 2021-2022!”, precizează Liliana Piron, director executiv LAPAR.

Ce-i de făcut? Păi nu prea-s multe soluţii, în condiţiile în care continuarea activităţii agricole în noul sezon este strict dependentă de banii care nu mai există în buzunarul fermierilor aflaţi în această situaţie disperată. Ceea ce înseamnă că, din incompetenţă sau cu bună ştiinţă, decidenţii au semnat condamnarea la dispariţie a unei categorii importante dintre agricultori. Şi se mai bat unii şi alţii cu pumnu-n piept că ei susţin tinerii fermieri? ‘Geaba ai tu pasiune şi vrei business în agricultură, că dacă te loveşte seceta ani la rând şi te mai loveşte şi propriul guvern în moalele capului cu astfel de decizii, n-ai cum şi nici cu ce să scoţi banul din câmp! Să mai spunem şi de incoerenţa legislativă în materie de irigaţii, PNRR-ul defectuos şi PNS-ul de o neînţeleasă secretomanie? N-are rost! Avem şi aşa suficiente ingrediente pentru reţeta insuccesului în agricultura românească.

Aşa se face că, la închiderea ediţiei, agricultura românească vuia, din nou, în urma apariţiei în dezbatere publică, pe site-ul MADR, a proiectului de OUG prin care se reglementează activitățile desfășurate cu produse de protecție a plantelor de către operatorii economici pe teritoriul României, controalele oficiale și alte activități oficiale privind fabricarea, reambalarea, importul, comercializarea, utilizarea și prestarea de servicii cu produse de protecție a plantelor.

Vom reveni în ediţia viitoare asupra acestui subiect, dar până ultima alta, după o primă citire a principalelor prevederi şi sancţiuni, cred că impactul imediat al ordonanţei va fi o nouă creştere de preţ a PPP-urilor. Şi o masivă bulversare pe o piaţă agricolă deja greu încercată…

Cum era aia cu „vrem o ţară ca afară?” Păi o avem, dar nu ştim ce să facem cu ea! Sau n-avem cu cine, mai exact, la nivel de decizie…

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic

Ferma Media Grup

nicoleta@revista-ferma.ro