Cosmin Iancu, tânărul fermier cu rădăcini adânci în agricultură, gestionează 1.100 de hectare în județul Ilfov și continuă tradiția de trei generații a familiei sale.

Anul 2024, însă, a fost unul dintre cele mai dificile pentru fermier, aducând provocări fără precedent.

2024, un an agricol marcat de secetă extremă și producții scăzute

”Din punct de vedere agricol, anul 2024 știm cu toții că a fost un an foarte greu pentru ceea ce înseamnă agricultura din sud-estul României, un an în care regimul pluviometric foarte scăzut, coroborat cu perioadele de arșiță și temperaturi foarte ridicate din perioada verii, au condus la obținerea unor producții foarte scăzute”, explică tânărul fermier.

Aceste condiții dificile au lovit cel mai tare culturile de primăvară, inclusiv porumbul, care reprezenta până acum o cultură importantă în ferma familiei sale.

”Este cel mai prost an de când cultivăm porumb. Atenție, porumb care, la mine în fermă era cea mai valoroasă cultură, ocupa undeva în jur de 40%, poate chiar ani în care ajungeam la 45-50% din suprafață”.

Cosmin Iancu: Am redus treptat suprafața cultivată cu porumb!

Decizia de a reduce suprafața cultivată cu porumb a venit pe fondul unor pierderi mari.

”Anul acesta, văzând tendința sau direcția ultimilor ani, cu aceste veri cu temperaturi din ce în ce mai ridicate, am decis să reducem suprafața pentru că riscul era foarte mare”, spune Cosmin Iancu.

”Dezastrul a fost și mai mare pentru faptul că până la un moment dat porumbul a arătat bine, am avut ceva precipitații, însă deficitul acumulat de-a lungul ultimilor 3-4 ani, în combinație cu acele perioade de arșiță foarte mare – deci când aveam porumb la înflorit, la ora 12, de fapt la ora prânzului, chiar orele 14-15, se înregistrau temperaturi în lanul de porumb de peste 50-55 de grade Celsius și cu un vânt din ăsta tăios, care pur și simplu devenea ca un arzător”, explică fermierul.

Rezultatul? ”Cultura de porumb a fost compromisă în procent de 95%. N-am făcut niciodată așa de puțin porumb. Din păcate, pierderea este așa de mare încât mica brumă de profit obținută la toate celelalte culturi nu reușește să acopere pierderea de la porumb.

Anul acesta, randamente de 700-800 de kg la hectar la cultura de porumb au fost un dezastru! – Cosmin Iancu, PICMAR Prod Com

Vizionează pe youtube: COSMIN IANCU despre prima dragoste, agricultura | podcast agroSTORY

Analiza pierderilor la cultura de porumb. Minus 500 de mii de lei!

”Dacă facem o socoteală, 700-800 de kg de porumb cu 90 de bani, pentru că atâta este porumbul pentru că ghici ce: cu toate că în România, nivelul productivității a fost unul foarte scăzut, România nu contează.

Și atunci când America îți vine și produce 380-390 de milioane de tone de porumb, nu contează ce face România. Nu contează ce face Cosmin, nu contează ce fac fermierii din sud-estul României. Și cu toate acestea, chiar dacă nu a fost porumb, prețurile se mențin foarte scăzute.

Și ca să mă întorc, 800-900 de kg de porumb cu un preț de 1 leu ai 700-800 de lei. Au mai fost acești bani care au venit pe calamitate și am primit 1.000 de lei, deci ai 1.800 de lei la un nivel de cheltuială de cel puțin 4.000 de lei.

Deci iată, 2.200 de lei pierdere la hectar ori 200 de hectare de porumb cât am avut anul acesta, numai de aici ai aproape 500 de mii de lei deficit, care nu a putut să fie acoperit de producțiile de rapiță și de grâu, unde am reușit să facem o brumă de profit”, explică tânărul fermier.

Porumb doar pe 20 de hectare!

Pentru a face față acestor provocări, Cosmin a luat măsuri drastice. Suprafețele cultivate cu porumb au fost reduse semnificativ.

”În ultimii ani am redus treptat suprafața de porumb, ajunsesem de la 450 de hectare și poate chiar 500 de hectare în anumiți ani, […] anul viitor voi semăna o suprafață de doar 20 de hectare de porumb”.

Această decizie a fost motivată de riscul ridicat asociat culturii de porumb.

”Nu mai am curajul să risc cu o cultură care, da, într-adevăr, și-a demonstrat a fi foarte profitabilă, dar, iată, foarte riscantă”, spune administratorul societății PICMAR Prod Com

Diversificarea culturilor, soluție pentru stabilitate și asigurarea rotațiilor

Pentru a contracara riscurile climatice și economice, Cosmin și-a diversificat culturile.

”Am introdus în asolament orzul, pe vreo 220 de hectare. Am crescut suprafața de rapiță, suntem la 350 de hectare, am crescut suprafața de grâu, 420 de hectare”, spune fermierul.

Sortimentul de plante mai include floarea-soarelui (150 de hectare), mazăre (30-40 de hectare) și cele 20 de hectare de porumb necesare pentru plata drepturilor către proprietarii de terenuri.

Diversificarea este crucială și pentru rotația culturilor.

”Trebuie să existe o diversificare pentru că altfel nu mai ai cum să faci rotația. […] În momentul în care ajungi să cultivi doar grâu, orz, este același lucru, vii doar cu cereale și atunci cum le mai rotești?”, explică agricultorul.

Reziliență în fața adversităților

Anul 2024 a fost unul dintre cei mai dificili pentru Cosmin Iancu și pentru agricultorii din sudul și sud-estul României. Cu toate acestea, fermierul din Ilfov demonstrează că adaptarea, diversificarea și cumpătarea pot reprezenta soluții viabile pentru a menține sustenabilitatea în agricultură, chiar și în condiții extreme.

”Totuși a fost bine, spre deosebire de alți colegi fermieri care sunt în situații dramatice” – Cosmin Iancu

CITEȘTE ȘI: Bunele practici agricole încep de la firul ierbii