Un an greu pentru fermierul Cornel Basalîc. Acesta a renunţat complet la culturile de porumb şi floarea soarelui, iar grâul şi rapiţa par să-l dezamăgească şi ele. Datoriile nu contenesc în a se aduna!

Fără prea mare tragere de inimă, fermierul Cornel Basalîc s-a urcat pe combină să recolteze grâul. Când l-am apelat la telefon era la ultima solă. „Slăbuţ tare, undeva, la vreo 3.000 de kg, în medie”, reuşi să grăiască cu amărăciune.

În acest sezon agricol, a pariat doar pe semănăturile de toamnă! Din 227 de hectare, cât le are în lucru, a cultivat cu grâu şi rapiţă peste 90 la sută din suprafaţa de teren a fermei. A riscat! Porumbul şi floarea l-au păgubit suficient de mult ani trecuţi şi mai cu seamă în 2020.

Cătrănit nevoie mare, acesta a decis să nu mai semene culturi de primăvară. „Porumb şi floarea soarelui eu nu am deloc în acest an, că sunt nişte culturi care la noi nu se fac! E zonă colinară, numai dealuri sterpe! În urmă cu două sezoane, în 2020, nu am avut un bob de cules; se uscase grâul în primăvară de atâta uscăciune! Nu s-a întâmplat niciodată aşa ceva! Recolta a fost zero, calamitată sută la sută. Am intrat cu combina în lanul de porumb, doar să tai cocenii pentru hrana dobitoacelor”, a susţinut fermierul, din satul Fântânele, comuna Scânteieşti, judeţul Galaţi.    

O mare dezamăgire – grâul!

În toamnă a ales să pună 110 hectare de grâu. Începuse bine, acum, e o mare dezamăgire! Şi ca producţie, şi ca preţ de comercializare. „Costurile astea ne cam trag în jos, nu ştiu ce să mai zic, asta-i treaba! (resemnat). M-au ajuns cheltuielile pe hectar la vreo 4.000 de lei! Am pus în pământ genetică bună, soiul de grâu PG 102 şi unul unguresc, însă nu e relevantă genetica, ideea este că nu a plouat la timp! În alţi ani, am avut varietăţi mai performante, ştiu că pot face producţie, dar trebuie apă!”, a precizat inginerul Cornel Basalîc.

Gălăţeanul ne spune că va depozita recolta de grâu culeasă. „Deocamdată, preţu-i foarte mic, o să mai opresc grâul un pic în magazie şi aşteptăm să vedem cum va evolua piaţa în lunile următoare. Până acum, mi s-a oferit 85 de bani pe kilogram”, susţine el.

Rapiţa măreşte datoria… istorică?!

Nici cultura de rapiţă nu a mers prea bine. „Am pus tot vreo 100 de hectare; am avut sole cu 2.500 kg la hectar, dar şi cu 2.000. M-am închis cu o medie de 2,5 tone pe fermă. Şi cum preţurile sunt mici, nu prea am făcut mare lucru! Nu au căzut precipitaţii şi e risc foarte mare să nu ne acoperim cheltuielile! Nu ştiu dacă am să pot da arenda la oameni. La preţul de 1,85 de lei kilogramul măresc gaura… istorică şi va trebui să rostogolesc datoriile rămase din anul trecut!”, mărturiseşte oftând fermierul din Fântânele.

Tehnologie în condiţii de secetă

Cornel Basalîc nu are în lucru o suprafaţă prea mare de teren, dar este suficient cât să-şi întreţină familia. A preluat ferma de la tatăl său înfiinţată încă din anii ’90.

În câmp a ales să aplice tehnologii în condiţii de secetă, cu scheme reduse de fertilizare şi tratamente fitosanitare, cu produse ceva mai … domestice ca preţ, mai prietenoase cu… buzunarul!

Arenda, factor de stres!

Problema care îi dă mare bătaie de cap, mai cu seamă în anii proşti, este arenda! Uneori a fost nevoit să se împrumute la bancă pentru achitarea ei. Fermierul a preluat câteva tarlale de la o firmă cu proprietari germani pentru care s-a învoit să plătească 150 de euro pe hectar. “Nu ar fi o problemă dacă ar ploua normal sau aş beneficia de sistem de irigaţii; eu sunt agronom şi ştiu să fac câmpurile să rodească, în ciuda fapului că solurile din zonă nu mă ajută. Însă, cu toate investiţiile pe care le-aş face, preţurile produselor agricole din piaţă nu sunt cele corecte! Şi asta în vreme ce costurile de producţie cresc de la un sezon la altul!”, concluzionează inginerul Cornel Basalîc.

Agricultura la ruletă!

În concluzie, odată cu schimbările climatice, agricultura nu mai este loterie, cum se spunea odată, mai degrabă e o sală cu jocuri de ruletă, unde de cele mai multe ori fermierul pune culturile pe… roşu! Un pariu riscant!