Acum, Federaţia trebuie să recâştige acest drept pentru ca fiecare asociaţie să efectueze COP-ul sub egida şi controlul FCBR. Odată cu obţinerea acreditărilor, asociaţiile judeţene trebuie să-şi readucă în structuri fermierii care au continuat COP-ul în cadrul altor asociaţii acreditate.

Documentaţia va fi elaborată de Comisia de specialitate în relaţia cu ANARZ-ul, iar sfârşitul acestui an este şi termenul până la care reprezentanţii FCBR speră să obţină atât acreditarea pentru COP, cât şi conducerea Cărţii de Rasă pentru animalele înscrise în Federaţie.

Mircea Ciurea nu îşi asumă eşecul pentru nepreluarea COP

„Preşedinţii de asociaţii trebuiau să depună documentaţia necesară pentru COP, iar Federaţia trebuia să centralizeze datele pentru Cartea de Rasă. Obligaţia mea ca preşedinte al Federaţiei era să întocmesc un contract cu un laborator recunoscut RENAR, ceea ce am făcut cu laboratorul din Cluj şi să găsesc un partener pentru estimarea valorilor de ameliorare, unde am semnat un contract cu Institutul de la Baloteşti, condus de Horia Grosu.

La data depunerii cererilor, eu am fost la ANARZ. S-a prezentat doar un reprezentant al asociaţiei din Covasna, iar asociaţiile din Hunedoara, Alba şi Dâmboviţa au trimis documentele prin poştă. Ce mă deranjează este că cel care declară că responsabilii din Federaţie nu au depus documentaţia la timp şi că eu sunt de vină pentru pierderea COP-ului a luat legătura cu mine spunând că asociaţia lor nu are logistica necesară pentru prelucrarea datelor primare şi că vrea să efectueze controlul cu asociaţia din Cluj, dar nici măcar nu a trimis listele cu animalele, adeverinţele de la ANSVSA şi toate celelalte documente prevăzute în Ordin. Dacă ei nu au trimis la timp documentaţia, eu cum puteam să preiau activitatea de control?”, se apără Mircea Ciurea, fostul preşedinte al FCBR, acuzat de eşecul obţinerii acreditării pentru efectuarea COP-ului.

„Dacă nu respectăm standardele ICAR, riscăm să dăm banii înpoi”

Potrivit lui Ciurea, Asociaţia Fermierilor Crescători de Bovine din Cluj a întocmit documentaţia necesară acreditării pentru efectuarea COP-ului, însă, după consultări între membrii asociaţiei, aceştia au decis să amâne începerea controlului până când fermele înscrise în asociaţie vor fi pregătite să desfăşoare controlul la standardele ICAR.

Acesta a mai precizat că banii pe care statul îi dă pentru efectuarea COP-ului îi încasează asociaţia care face controlul, iar fermierul are contribuţia lui de 30 la sută din costuri, respectiv în jur de 35 lei pe cap de vacă. Dotarea fermelor cu echipamentele necesare pentru efectuarea controlului, se face, însă, pe banii fiecărui crescător de bovine.

„Trebuie schimbată toată logistica, de la prelevatoare de probe pentru sălile de muls şi flacoane pentru probe, nu mai poţi să faci oricum. În plus, pentru ameliorare, trebuie să ai în spate un Semtest puternic şi logistica pentru a testa reproducătorii. Evaluarea activităţii de control se va face de către ANARZ şi apoi va fi verificată de ICAR. Dacă nu respecţi condiţiile ICAR, care sunt foarte drastice, rişti să trebuiască să dai banii înapoi”, a explicat Mircea Ciurea.

România a devenit membru ICAR

România a devenit, din luna iunie a acestui an, membru al ICAR (International Committee for Animal Recording – Comitetul Internaţional pentru Controlul Producţiei Animale), după ce, în 15 iunie 2011, la sediul ANARZ, conducerea Agenţiei, împreună cu reprezentanţi ai AGCTR, ai Asociaţiei Holstein Ro, ai Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Balţată Românească de tip Simmental şi directorul general al IBNA Baloteşti, Horia Grosu, s-au întâlnit cu secretarul general al ICAR, Andrea Rosati, hotărând ca ANARZ să ceară înscrierea în ICAR. Solicitarea a fost înaintată spre aprobare în cadrul celei de-a 37-a Sesiuni ICAR, desfăşurată la Bourg en Bresse, Franţa, în 22-24 iunie 2011.

PROMISIUNI

Subvenţii şi pentru vaca de carne

Confruntat cu perspectiva scăderii efectivelor de bovine pentru carne în gospodăriile populaţiei, Ministerul Agriculturii a decis, de curând, introducerea unui sistem de subvenţionare pentru stimularea acestui sector. Astfel, în cadrul articolului 67 din Regulamentul Consiliului European este prevăzută, acum, acordarea de subvenţii pentru bovinele de carne

. „Este prima dată când venim cu această subvenţie. La bivoli, în schimb, am dorit să intervenim pentru salvarea speciei, care nu vine în concurenţă cu nimeni. România a fost furnizoare de material biologic şi ar trebui să ne preocupe din nou acest lucru”, a declarat ministrul Valeriu Tabără, la întâlnirea cu crescătorii de bovine din prima zi a târgului Agromalim.

Valeriu Tabără s-a referit şi la proiectul micilor abatoare. „Ca şi în cazul făbricuţelor de lapte, e nevoie de asociere. Spre exemplu, asocierea micilor producători a însemnat aproape dublarea preţului la lapte. Astfel, a crescut puterea de negociere cu cei mari, care impun regulile. Avem deja pe bunăstare Măsura 215, dar suntem pregătiţi să includem aceste abatoare mici şi făbricuţe de lapte probabil în Măsura 123 din cadrul PNDR”, susţine ministrul Agriculturii.

INTERPROFESIONALA LAPTELUI

Crescătorii de bovine au revenit asupra deciziei de a înfiinţa în parteneriat cu APRIL o interprofesională a laptelui, iar la Arad s-a hotărât constituirea unei echipe de dialog cu reprezentanţii APRIL, pentru stabilirea unui calendar de întâlniri şi elaborarea statutului organizaţiei, cu drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi.

O astfel de iniţiativă a existat în urmă cu câţiva ani, însă discuţiile au eşuat, fermierii nefiind de acord cu condiţiile impuse de procesatorii din industria laptelui. „Vrem un parteneriat, dar corect, pe baze de egalitate. Nu suntem de acord cu ideea <>”, ne-a spus Dorel Secară, vicepreşedinte al FCBR.

Prim-vicepreşedintele APRIL, Petrişor Gheorghe, a confirmat intenţia înfiinţării unei organizaţii interprofesionale care să cuprindă producătorii şi procesatorii de lapte, precizând că aceasta ar fi singura modalitate prin care ar putea convinge Ministerul Agriculturii să aloce resurse financiare pentru relansarea sectorului laptelui.

„Dacă nu vă pregătiţi până în 2015 (n. red. – când vor fi eliminate cotele de lapte), pierdeţi tot ce aţi muncit până acum. Crescătorii ar trebui să controleze producţia de lapte, nu cei care îl prelucrează. Globalizarea nu ţine seama de cei mici şi neunificaţi”, i-a avertizat, însă, ministrul Agriculturii pe crescătorii de vaci de lapte.