Iată ce ne-au declarat renumiţi specialişti ai sectorului legumicol!

Frigul va întârzia recoltatul
Aurel Tănase, preşedintele OIPA Legume Fructe: „Intenţia este bună, în actul normativ este precizată producţia făcută în spaţii încălzite timp de 15-20 de zile; condiţii pe care nu le au producătorii. Temperaturile scăzute vor întârzia recoltarea! De aceea, ar fi trebuit ca programul să se prelungească până la 30 iunie”.

Un ajutor restrictiv
Gheorghe Vlad, liderul Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR): „Eu nu văd să ia amploare dezvoltarea sectorului legumicol prin acest program, întrucât este restrictiv. În comuna Vidra, spre exemplu, sunt trei legumicultori care pot să planteze în preajma lui 15 martie pentru a putea recolta şi vinde în mai, iar în Izbiceni cam tot atâţia cultivatori au suprafeţe de solarii încălzite”.

Nu încurajează performanţa!
Laurenţiu Baciu, Liderul LAPAR: „Această măsură nu este viabilă, nu încurajează performanţa, ci din contră, platfonează performanţa pentru că ai acolo o sumă pentru o cantitate derizorie şi nu-i găsesc eficienţa. România importă tomate de 35 milioane euro pe an, iar eu, stat român, vin cu subvenţie de 40 milioane euro. Unde e performanţa? Ar fi trebuit introdus un plafon de performanţă care să ducă la producerea a 100-150 tone (hectare de tomate, nu 20 t/ha!
Subvenţia s-o ia numai cei care se înhamă la aşa ceva! Să se respecte condiţiile de eligibilitate şi banii se vor lua! Dacă vor fi puţini beneficiari, înseamnă că nu sunt nici roşii! Se vor aduce din import, că oricum sunt mai ieftine!”.

Un program inechitabil
Costel Vînătoru, şefului Laboratorului de genetică şi ameliorare al SCDL Buzău: „În primul rând nu este un program corect pentru că dacă un legumicultor are 1000 mp şi un altul un hectar, ajutorul îl dă pentru 1000 mp şi ne duce cu gândul la vechiul regim, adică să fie toţi la fel. Dacă unul are un hectar de solar, dă-i ajutorul pentru această suprafaţă! Asta este o problemă.
A doua e că timpul pentru livrare este foarte devreme, adică, până în 20 mai nu se pot livra aceste cantităţi. Ar trebui decalat cel puţin până în 15 iunie, pentru că toate spaţiile protejate sunt nemodernizate şi nu atât de performante, iar cheltuielile cu căldura, cu iluminatul ar fi mai mari decât ajutorul primit”.

Foarte greu de realizat
Marian Bogoescu, directorul Institutului „Horting”: „3.000 euro este o sumă importantă pentru micii producători. Va stimula în perspectivă preocuparea de a pune timpuriu roşiile, însă este foarte greu de realizat. Să scoţi roşia până în 31 mai înseamnă s-o plantezi pe 10 martie (şi mai devreme dacă e) şi abia apuci prima recoltare! Sunt absolut necesare 70 de zile de la plantare, oricât ar fi hibridul de performant. Şi trebuie să ai o sobiţă, o instalaţie de încălzit. Pentru toamnă, problema este mai lejeră; clima s-a schimbat un pic, frigul vine din decembrie. Şi atunci poţi să te duci cu nişte roşii plantate pe 15-20 iulie”.

Să triplăm suprafaţa de solarii
Victor Lăcătuş, unul dintre specialiştii de marcă ai legumiculturii româneşti, i-a explicat şefului Agriculturii: „Domnule ministru, se numără pe degete cei care vor beneficia de ajutorul de minimis şi care la ora asta au suprafeţe de solar încălzite, au răsadul făcut şi se pregătesc de plantare!” După care Petre Daea… „mi-a înmânat nişte devize de calcul pentru producerea de tomate în solarii, făcute de Institutul de Economie Agrară prin 2013 -2014, să mă uit peste ele şi să le corectez pe unde este cazul. Suntem în 2017! Nu au fost în stare să le actualizeze! Dacă vrem să facem ceva în domeniul legumiculturii sunt două lucruri: să triplăm suprafaţa de solarii şi să încercăm să revigorăm cercetarea agricolă românească pentru a crea soiuri şi hibrizi cu anumite particularităţi specifice”.