Nu am scăpat ocazia de a-i adresa lui Claudiu Frânc câteva întrebări. Am vrut să discutăm mai mult despre realizări. Am vorbit și despre pierderea Registrului Genealogic la rasa Bălțată Românească, dar Claudiu Frânc m-a asigurat că nu a pierdut decât o „bătălie” și că nu va renunța la acest deziderat.
Iată câteva dintre problemele abordate în discuție.
Ferma: Sunteți mulțumit de măsurile de sprijin pentru crescătorii de bovine?
Claudiu Frânc: Formele de sprijin pentru vacă sunt foarte clare, sunt funcționale. Problema este că nu avem efectivele pentru numărul de animale pentru care sprijinul a fost acordat. Aici mă refer la SCZ (sprijinul cuplat – n.red.). Deși noi am reușit să obținem sprijinul acesta pentru 300.000 de capete, la ora aceasta nu avem în Registre mai mult de 140.000 de capete. {i s-a mai făcut și o gravă eroare în momentul notificării la Bruxelles. Noi, reprezentanții crescătorilor de vaci, în toate discuțiile cu ministerul, și așa ne-am înțeles în 2014 când am reușit să introducem această formă de sprijin, am acceptat cu greu varianta cu zece capete. Am insistat pe cinci capete.
Ferma: Cred că cifra de trei capete ar fi fost cea mai apropiată de realitatea imediată a fermei de familie. Nu numai în cazul vacilor de carne. Greșesc?
Claudiu Frânc: Parțial, sunt de acord cu ce spuneți dumneavoastră. Noi lucrăm la o schemă pe care nu am reușit să o finalizăm deocamdată, dar din 2017 o vom regăsi cu siguranță. Noi am luptat ca fermierul care are zece capete, și doar cinci (sau 6, 7, 8, 9) animale dintre acestea îndeplinesc condițiile de eligibilitate, să primească sprijinul pentru aceste animale. Din păcate, în momentul în care s-a făcut notificarea către Bruxelles, s-a făcut o mare greșeală, iar noi am aflat-o târziu. Cel care a scris notificarea a pus cuvântul eligibil după zece vaci, tăind practic înțelegerea noastră într-un mod, aș zice, neserios. Am încercat ”să dregem busuiocul”, dar ni s-a replicat că nu se mai poate decât după 1 ianuarie 2017. Abia atunci vom veni pe schema discutată inițial. Dar răul a făcut ca un fermier care are 19 capete, din care doar nouă sunt eligibile conform legii, să nu primească sprijinul pentru nici un animal. Asta nu mai poate fi corect!
Ferma: Acum, cu definiția vacii eligibile pentru SCZ, care trebuie să aibă un produs înregistrat în Registrul Național al Exploatațiilor, ce ne facem cu junincile care nasc produși morți sau care avortează în ultima parte a gestației și devin totuși producătoare de lapte? Dar cu faptul că medicii veterinari au trecut produșii în registru ca metiși? Ce se întâmplă cu anomaliile acestea birocratice?
Claudiu Frânc: E greșit să primeze înregistrarea medicului în defavoarea adeverinței care certifică produsul ca fiind conform unei anumite rase. Toate aceste neconcordanțe între documente necesită timp, dar și bani pierduți. Apoi ce să mai zicem când la obținerea pașaportului pentru un animal plătești 5 lei, iar când vreau un duplicat sau să fac o modificare în pașaport, trebuie să plătesc 30 de lei!!!
Ferma: Vaca e într-un picaj major în ultimii 25 de ani. Credeți că măsurile luate de Guvern aduc un plus sau măcar o stagnare care să ducă spre un viitor reviriment? Totuși nu putem sta la mâna importurilor sută la sută, când avem atâtea pășuni care se degradează…
Claudiu Frânc: În nici un caz! Aștept cu nerăbdare datele INS; prevăd o scădere a efectivelor cu cel puțin 20%. Pe Moldova practic nu mai este vacă la crescătorii particulari. {i culmea e că a dispărut taman ferma mică, cea care practic este “stindardul” actualului PNDR.
Ferma: Sprijinul pentru zonele defavorizare a dispărut. Fermierii de aici există în continuare. În zona montană, pășunile sunt limitate prin natura proprietăților, oamenii nu pot ajunge la efectivul minim eligibil pentru SCZ. Ce anume e de făcut pentru ca aceștia să nu dispară definitiv?
Claudiu Frânc: Una dintre soluții este asocierea! Dar se mai pot face și alte lucruri în sprijinul lor. Dar vor trebui mai întâi implementate.
Am lucrat pentru o formulă de ajutor cu vechea echipă ministerială, chiar am dus-o într-o fază superioară, acum să vedem ce anume se va concretiza cu noua echipă de la Agricultură, pentru că bani sunt (sumele alocate pe pilonul 2, pentru mediu și climă, au crescut cu 11%). Se știe că majoritatea pășunilor sunt în fostele zone defavorizate. Iar acești bani nu se întorc deloc în zootehnie. Plata pe suprafață, pe această măsură, ar trebui cumva legată de numărul de animale. Acum sunt mulți care dau la cosit pășunile și iau sprijinul, ceea ce nu e în favoarea crescătorilor de bovine.
Articol publicat in revista Ferma nr.1(162) 1-31 ianuarie 2016
