Astfel, fructele păstrate în depozitul frigorific cu atmosferă controlată, construit cu fonduri europene în aceeaşi localitate, au fost valorificate în supermarketurile din zonă inclusiv în perioada Sărbătorilor de iarnă 2017-2018, adică până la finalizarea contractelor de livrare şi a producţiei păstrate în depozit.
Cireşele le-au adus peste un milion de euro
De altfel, întregul an 2017 a fost unul de excepţie pentru Cerasus Grup Cotnari, atât din punct de vedere al producţiilor, cât şi din perspectiva profitului. ”Nu am mai avut nici un an precum 2017, în care producţiile au fost mari şi de calitate şi în care am avut câştiguri foarte bune, ca urmare a existenţei posibilităţilor de a păstra, selecta şi livra fructele în parametri comerciali performanţi. Producţiile au fost livrate pe baza unor contracte ferme cu supermarketurile din zonă, care şi-au îndeplinit obligaţiile la care s-au angajat şi care au făcut plăţile în mod corect”, preciza inginerul Dănuţ Băianu, conducătorul Organizaţiei de Producători Cerasus Grup Cotnari – Iaşi.
După ce, în vară, cireşele, care domină în structura de culturi a organizaţiei, le-au adus peste un milion de euro, acum a venit rândul fructelor de toamnă. Producţiile de mere şi de pere au fost de vârf, respectiv 60-70 tone/ha la plantaţiile superintensive şi 45-50 tone/ha la plantaţiile clasice. Din păcate, la specia prun, din cauza gerului şi a zăpezii din aprilie 2017, cu toate eforturile pe care le-au făcut de a salva recolta, au realizat doar vreo 15 tone/ha.
Linie nouă de sortare-ambalare a recoltei de toamnă
Proiectul de dezvoltare derulat de antreprenorii ieşeni asociaţi în organizaţia Cerasus Grup a inclus modernizarea etapelor de pregătire a fructelor pentru piaţă, investiţiile în liniile de sortare – spălare – calibrare fiind realizate treptat, în funcţie de propriile resurse financiare. ”Practic, producţiile din 2017 au fost pe măsura tehnologiei aplicate, iar ca urmare a faptului că am investit în prima etapă în linia de condiţionare a cireşelor pentru livrare, am realizat câştigurile dorite. Acest profit bun a generat dorinţa de a continua investiţiile, dar şi fondurile necesare parcurgerii celei de-a doua etape, respectiv investiţia în fluxul de pregătire pentru piaţă a fructelor de toamnă. Linia aceasta nouă a fost instalată într-o construcţie nouă, practic o extindere pe o suprafaţă de 200 mp a zonei de sortare existentă, din cadrul depozitului frigorific”, explica Dănuţ Băianu.
Investiţia îşi demonstrează eficienţa mai ales în această perioadă, când vedem că forţa de muncă este din ce în ce mai puţină. Altădată, cei 25-30 de oameni de care aveau nevoie la sortare, toamna, erau adunaţi imediat. În urmă cu doar doi ani de zile, strângeau la lucru trei sute de muncitori necalificaţi şi nu era o problemă atragerea lor la lucru. “Anul acesta, însă, a trebuit să cautăm forţă de muncă în patru comune din jur şi abia am reuşit să găsim oamenii pricepuţi, de care aveam nevoie”, semnala Dănuţ Băianu.
Banii pentru investiţia în noua linie de sortare/calibrare mecanizată a merelor şi perelor au fost asiguraţi prin valorificarea cireşelor din anul 2017 şi prin contractarea unui credit.
Operaţii computerizate pentru calibrare şi spălare
De la primul pas pentru extinderea zonei de sortare şi până la prima lădiţă cu producţie marfă pentru piaţă nu au trecut decât aproximativ trei luni de zile. Linia de sortare/calibrare este de fabricaţie franceză. ”Tehnologia după care lucrează această linie se bazează mult pe activităţi computerizate. Practic, pe computer setezi calibrele la mere şi la pere, apoi activezi sistemul, care prevede inclusiv spălarea fructelor, prin scufundarea în apă a containerului cu fructe. Containerul, sub apă, va elibera merele. Acestea se ridică la suprafaţă, iar fluxul de apă le conduce către zona de calibrare. Odată trecute pe aici, manual se îndepărtează eventualele fructe stricate. Apoi, fructele trec printr-o a doua spălare, care reprezintă de fapt o ploaie de apă pentru clătire. Apoi, marfa este direcţionată, după cum a dictat computerul, pe banda de anumite calibre. De aici, muncitorii iau fructele şi le distribuie în cutii sau în alveole, după cum a fost comanda ”, explica specialistul horticol.
Fructele de toamnă de la Cerasus Grup Cotnari au fost livrate către patru supermarketuri, respectiv Kaufland, Lidl, Metro şi Profi.
Noile recolte sunt baza investiţiilor viitoare
Proiectele de dezvoltare ale organizaţiei prevăd, ca etape imediat următoare, pe lângă investiţiile în producţia de fructe a anului 2018 şi în întinerirea livezilor, extinderea capacităţii de depozitare cu încă minim două celule cu atmosferă controlată. Totul depinde de viitoarele recolte, ca nivel de producţie, calitate şi valorificare, deoarece majoritatea investiţiilor urmează a fi realizate tot prin resurse proprii. ”Nu am altă soluţie, fiindcă nu pot să fac extindere la depozit cu suma care ne poate veni, de aproximativ 20 de mii euro/an. Nu stă nimeni să îmi construiască o capacitate de patru-cinci sute de tone în 4-5 ani de zile, timp în care aş putea face plăţile prin programele europene. Or, în condiţiile în care văd că, investind şi având un an favorabil pentru pomicultură, ajung la un câştig de peste 1,5 milioane de euro din producţia totală de fructe, nu ar fi păcat să nu investesc? Trebuie să mai aştept?!”, întreba retoric Dănuţ Băianu.
Din suprafaţa totală exploatată de Organizaţia de Producători ”Cerasus Grup Cotnari” Iaşi, de aproximativ 109 ha, speciile măr şi păr ocupă aproximativ 18 hectare. Pe această suprafaţă, producţia totală din toamna anului 2017 a fost de aproximativ nouă sute de tone de mere şi pere.
LECŢIA BIROCRAŢIEI: ÎNVAŢĂ SĂ TE AJUŢI SINGUR!
Investiţiile în liniile de sortare a fructelor au fost realizate prin resurse proprii, deoarece, după cum spun fermierii ieşeni, organizaţiile de acest tip nu prea au alternativă. ”Nu vreau să se creadă că mă plâng mereu, dar problema accesului la fondurile europene este deosebită, din punctul nostru de vedere. În acest caz, concret, pot să vă spun că grupurile şi organizaţiile de producători sunt excluse din programele pe pomicultură. Cineva a decis că aceste entităţi beneficiază de bani europeni prin FEGA şi, gata, sunt excluse. Dar s-a uitat faptul că prevederile arată că pentru investiţiile care pot fi realizate de către grupurile şi organizaţiile de producători, prin acele fonduri, susţinerea este limitată la maximum 4,1% din valoarea producţiei comercializate. Cum anul 2016, în zona noastră, a fost deosebit de dificil din punct de vedere al producţiilor, din cauza secetei şi a arşiţei, nu prea am avut ce să valorificăm. Or, în asemenea situaţie, procentul acela de 4,1% din valoarea producţiei comercializate nu ar fi reprezentat decât vreo douăzeci şi şase de mii de euro. Cu alte cuvinte, dacă anul agricol a fost prost, trebuia să ne şi oprim cu dezvoltarea, fiindcă susţinerea este cum este”, constată Dănuţ Băianu.
Si cum producătorii ieşeni nu puteau aştepta, s-au hotărât să-şi îmbunătăţească singuri soarta, investind în a deveni competitivi pe piaţa fructelor, respectiv în zona de comercializare în supermarketuri. “Astfel, ne-am putut ajuta singuri să existăm şi să creştem ca afacere, chiar dacă am trecut şi prin ani cu producţii mai mici. În plus, experienţa pe care o avem cu birocraţia şi termenele foarte luni până la accesarea fondurilor europene ne-au determinat să acţionăm singuri”, explica fermierul ieşean.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)
