De-a lungul istoriei umanităţii, animalele – vânate sau domesticite -, dar şi produsele alimentare animaliere au fost cruciale pentru evoluţie şi supravieţuire. În ultimii ani însă se remarcă o tendinţă de negare a rolului acestora, mai ales în aglomerările urbane ale ţărilor cu cel mai ridicat nivel de trai.
sursa foto: canva.com
“Dieta planetară sănătoasă”
Consumul alimentelor de origine animală a devenit ţinta multor organizaţii, acestea fiind prezentate ca produse non-etice şi dăunătoare sănătăţii umane, dar şi planetei. Astfel de reprezentări au mers atât de departe încât s-a ajuns la promovarea aşa-numitei “diete planetare sănătoase”, lipsită de produse alimentare animaliere, precum şi la stoparea definitivă a creşterii animalelor.
Pe de altă parte, poziţia marii majorităţi a specialiştilor din domeniu consideră că aceste concepte sunt nu numai contra intuitive, ci şi bazate pe interpretări ştiinţifice greşite sau prezentate total în afara oricărui context logic.
Carnea sintetică
Cele mai virulente atacuri împotriva zootehniei vin, în ultima vreme, din partea unui grup tot mai numeros de companii care promovează producţia şi consumul cărnii sintetice, produsă în laboratoare tot mai sofisticate. S-a ajuns chiar la afirmaţii, cel puţin hazardate, dacă nu de-a dreptul false, că creşterea animalelor este sursa principală a tuturor relelor, de la încălzirea globală, la răspândirea bolilor şi recrudescenţa cancerului.
A apărut astfel şi o cohortă vocală de lideri de opinie care promovează carnea sintetică, susţinând că “ştiinţa şi-a spus cuvântul cu privire la viitorul creşterii animalelor”, prevăzându-i iminentul sfârşit.
sursa foto: canva.com
4 argumente solide în favoarea zootehniei
O opinie recent publicată pe site-ul “European Livestock Voice” analizează şi aduce argumente solide în favoarea dezvoltării sustenabile a zootehniei, atât în privinţa contribuţiei acesteia la amprenta concentraţiei de CO2, cât şi la sănătatea planetei/alimentară. Documentul îşi propune să demonstreze şi că creşterea animalelor va rămâne un pilon central al evoluţiei umanităţii, prezentând dovezi clare, rezultate din diverse studii a căror veridicitate nu poate fi contestată.
Susţinătorii fervenţi ai înlocuirii cărnii cu soluţii alternative sintetice ocolesc însă – cu un cinism mercantil evident – faptul că zootehnia are implicaţii complexe în sustenabilitatea omenirii. Ca atare, stoparea producţiilor alimentare animaliere ar avea o serie de consecinţe cu efect de bumerang, structurate într-o logică fără cusur şi publicate pe site-ul “European Livestock Voice”, idei pe care le sintetizăm în continuare.
Consecinţa 1: Dispariţia contribuţiei zootehniei la bio-economia circulară
În acest context, se aminteşte contribuţia de neînlocuit a zootehniei la valorificarea produselor secundare de pe lanţul alimentar, transformarea în alimente a resurselor de bio-masă (iarbă, paie, tărâţe) şi, implicit o reducere a impactului acestora asupra mediului. Şi, de reţinut, această transformare conduce şi la producţia de îngrăşăminte naturale, ecologice, a căror utilizare raţională determină reducerea uzului de chimicale în fertilizarea solului, sechestrarea carbonului în sol şi, în multe circumstanţe, blocarea ciclului biologic al unor dăunători ai culturilor.
Consecinţa 2: Migrarea populaţiei către oraşe şi distrugerea moştenirii culturale a satului
Azi, în Europa, zootehnia contribuie la economia continentului cu peste 165 miliarde de euro şi asigură un loc de muncă pentru cel puţin 30 milioane de oameni. Fără zootehnia care reprezintă 45% din producţia agricolă a Europei, exodul oamenilor către oraşe va fi inevitabil şi cu efecte greu de estimat asupra intensităţii poluării.
Consecinţa 3: Concentrarea producţiei de alimente în portofoliul unor companii multinaţionale al căror unic obiectiv este profitul
Aşa cum azi tehnologiile comunicaţiilor sunt deţinute de un grup relativ redus de giganţi economici, dispariţia zootehniei va avea ca efect un scenariu similar. De data aceasta însă cu produsele alimentare animaliere. Vom avea de ales între sortimente limitate de carne sintetică, la preţuri controlate total de producător şi cu calităţi nutritive îndoielnice, dar modelate de acesta. Mai mult decât atât, autorii opiniei aduc următorul argument de necontestat: “… este cert că o societate bazată pe proteină animală 100% sintetică ar fi una în care producţia ar fi concentrată, relocabilă şi deconectată de natură şi ruralitate. Dacă filantropia este cea care ghidează ideea unei societăţi fără zootehnie, atunci ar trebui împărtăşite brevetele şi tehnologia cu toată lumea, în special cu ţările în curs de dezvoltare”.
Consecinţa 4: Scăderea emisiilor de carbon şi alte gaze cu efecte de seră, prin stoparea zootehniei
Această afirmaţie, promovată de majoritatea producătorilor de carne sintetică, este atent şi asiduu jonglată pe toate canalele de comunicare, fiind în mod evident exagerată tocmai pentru eliminarea concurenţei. Dovada o reprezintă un studiu recent din SUA pe această temă, în care s-a constatat că stoparea totală a zootehniei ar avea ca efect o scădere de aproximativ 2,6% a emisiilor de gaze cu efect de seră. Dată fiind diversitatea şi diferenţa dintre modelele agricole din Europa şi SUA, putem deduce că, de fapt, efectul pozitiv ar fi şi mai mic în Europa.
sursa foto: canva.com
O lume fără zootehnie este doar o altă utopie
În loc de concluzie, opinia publicată pe acelaşi site îl citează pe Jean-Louis Peyraud, agronom francez de la INRAE care, în 2017, a spus: „O lume fără zootehnie este doar o altă utopie pe termen scurt, mediu şi lung. A venit timpul să revenim la proporţii mai realiste, bazate pe fapte. Înlăturarea creşterii animalelor ar fi un nonsens pentru umanitate. Dar asta nu înseamnă că nu ne dorim să îmbunătăţim modul în care le creştem, să le respectăm, să le oferim o viaţă decentă şi să ne asigurăm că sunt sacrificate fără durere sau stres. Trebuie să continuăm să cercetăm şi să inovăm pentru a reduce impactul negativ al zootehniei şi pentru a creşte serviciile pe care le oferă societăţilor noastre”.
4 ÎNTREBĂRI PENTRU ADEPŢII CĂRNII SINTETICE
Pe lângă argumentele imbatabile în favoarea zootehniei, opinia publicată de “European Livestock Voice” pune şi o serie de întrebări cum ar fi:
- Unde sunt publicate şi care e relevanţa ştiinţifică a evaluărilor privitoare la amprenta de carbon ale producţiei de carne sintetică?
- Care ar fi sursa serului utilizat în producerea ţesuturilor musculare sintetice?
- Câtă energie este necesară pentru creşterea acelor ţesuturi?
- Ce antibiotice, fungicide sau hormoni ar fi necesari în controlul producţiei?
un articol de
IOAN LADOŞI
