Aceştia au cerut Comisiei Europene să relaxeze regulile privind noile tehnici de ameliorare genetică, argumentând că acest lucru este necesar pentru a consolida sectorul în faţa provocărilor climatice şi a pierderilor de randament.

SE VA AJUNGE LA UN ACORD?

Se pare că există deja un consens la nivelul blocului comunitar privind susţinerea noilor tehnologii, pentru a stimula tranziţia spre niveluri de producţie mai ridicate şi siguranţă sporită pentru mediu, prin reducerea utilizării pesticidelor şi a îngrăşămintelor sau prin dezvoltarea unor soiuri mai rezistente la fluctuaţiile meteorologice extreme şi la ameninţarea bolilor şi a dăunătorilor.

UN CADRU LEGISLATIV ÎNVECHIT

Miniştrii au convenit că UE trebuie să reacţioneze cât mai repede posibil pentru a se adapta la tendinţele agriculturii moderne şi să nu împiedice inovarea. Prin urmare, este important să se schimbe cadrul legislativ învechit prin care UE reglementează utilizarea metodelor moderne de ameliorare a plantelor.

Acest cadru nu numai că restricţionează fermierii europeni, dar duce şi la un exod al experţilor de top către ţări din afara Uniunii Europene, astfel încât pagubele sunt mult mai greu de cuantificat.

„Chiar dacă războiul din Ucraina afectează negativ producţia de alimente, pieţele de mărfuri, preţurile energiei şi, prin urmare, pe noi toţi, nu trebuie să ne resemnăm. Avem nevoie urgentă de culturi rezistente la secetă, îngheţ, la boli şi dăunători, care necesită mai puţine pesticide şi îngrăşăminte artificiale”, a declarat ministrul ceh al agriculturii, Zdenek Nekula.

CE PREVEDE DIRECTIVA OMG

Termenul de noi tehnici genomice – sau noi tehnici de ameliorare a plantelor – descrie o serie de metode ştiinţifice utilizate pentru a modifica genomurile cu scopul de a ameliora genetic anumite trăsături în plante, cum ar fi toleranţa la secetă sau rezistenţa la anumiţi dăunători.

Conform deciziei instanţei UE din 2018, organismele obţinute prin tehnici noi de ameliorare a plantelor sunt clasificate ca organisme modificate genetic (OMG), ceea ce înseamnă că, în principiu, intră sub incidenţa Directivei UE privind OMG-urile. Invocând îngrijorarea că lipsa îngrăşămintelor, combinată cu creşterea preţurilor la energie şi schimbările climatice ar putea înregistra o scădere dramatică a producţiei agricole în UE, ministrul ceh a spus că fermierii din UE ar putea fi ajutaţi prin „folosirea inovaţiei şi a rezultatelor cercetării în agricultură, subliniind că pierderea recoltelor culturilor cheie este un „risc pe care nu-l putem subestima”.

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a promis că va veni cu o propunere legislativă concretă în al doilea trimestru din 2023.

Propunerea noastră va fi bazată pe un studiu de impact solid. Trebuie să fim extrem de atenţi pentru a îndepărta orice pericol pentru sănătatea publică, pentru mediu şi interesele economice ale fermierilor. Va trebui să protejăm agricultura ecologică de orice impact negativ.

JANUSZ WOJCIECHOWSKI

Comisarul european pentru Agricultură

NEMŢII SUNT NEHOTĂRÂŢI

Deşi, în general, Europa tinde acum să facă front comun în favoarea adoptării noilor tehnici de ameliorare genetică, există şi voci mai circumspecte, cum este şi cea a ministrului german al agriculturii, Cem Özdemir, care a sugerat că, deşi această tehnologie are potenţial, nu va aborda preocupările pe termen scurt.

Pe de altă parte, organizaţia europeană a fermierilor şi a structurilor cooperatiste din agricultură, Copa-Cogeca, a salutat mesajele ambiţioase care au fost exprimate în cadrul întâlnirii de la Praga şi a transmis că aşteaptă ca lucrurile să se mişte cu adevărat. „Avem nevoie de soluţii rapide care să abordeze noile tehnici de ameliorare genetică. În toate problemele, fermierii vor rămâne parteneri constructivi pentru a asigura securitatea alimentară şi neutralitatea climatică”, a precizat Christiane Lambert, preşedintele COPA.

Ecologiştii rămân extrem de critici cu privire la acest subiect, avertizând asupra potenţialului impact asupra sănătăţii şi asupra mediului.

Deşi există suficientă hrană în Uniunea Europeană, pandemia şi invazia rusă a Ucrainei au adâncit criza alimentară în lume. Trebuie să creştem durabil producţia agricolă, să reducem risipa de alimente şi să ne asigurăm că oamenii din întreaga lume au acces la alimente de calitate. – ZDENEK NEKULA, Ministrul ceh al Agriculturii

TEHNOLOGII MAI IEFTINE ŞI MAI UŞOR DE IMPLEMENTAT

Tehnicile de editare a genomului, cum este şi emblematicul CRISPR, sunt uşor de implementat, mai precise şi mai puţin costisitoare decât alte tehnologii de ameliorare. Descrisă în 2012 de Emmanuelle Charpentier şi Jennifer Doudna, care au primit Premiul Nobel pentru chimie în 2020 pentru descoperirea lor, această tehnică poate modifica genomul într-un mod minor, în aşa fel încât să fie imposibil, prin examinarea rezultatului anumitor modificări genetice, să se cunoască dacă produsul obţinut rezultă din mutageneza spontană, mutageneza vizată sau tehnici convenţionale de selecţie practicate de mai bine de jumătate de secol.

un articol de

LIVIU GORDEA