Omologarea Ţurcanei breze ca rasă de lapte!
“S-a discutat aici ca sprijinul cuplat zootehnic să fie legat de producţie. Foarte bine! Dar noi, oierii cu nişte varietăţi puţin atipice, care se pretează foarte bine la lapte, n-o să facem niciodată metisare cu berbecii de carne. Punct! Vin cu rugămintea să ne ajutaţi să omologăm aceste varietăţi ca rasă sau măcar ca linii genetice”, a cerut oierul, făcând referire la Ţurcana Brează, oaie a cărei producţie de lapte atinge 160-170 kg/lactaţie şi chiar 200 kg la unele exemplare.
Subvenţiile pe… fânul necosit!“
De ce dacă fâneţele noastre sunt necosite, solicitanţii subvenţiilor pe suprafeţele respective fac dovada la APIA cu o filă din carnetul de comercializare cum că au vândut fânul (cui şi ce fân au vândut?!), pentru a lua sprijinul?”, a întrebat oierul din Haţeg. Secretarul de stat în MADR, George Scarlat a precizat că această condiţie de comercializare a fânului ar trebui scoasă total în afara legii, deoarece pajiştile sunt doar pentru crescătorii de animale.
Ordinul 119/2014 privind distanţele minime!“
Nu este normal ca într-un stat cum este România, cu potenţial zootehnic, eu să-mi fac o fermă în câmp şi după cinci ani pe lângă mine să fie numai locuinţe şi să primesc ameninţări să mă mut cu ferma de-acolo şi să fiu supus unor tiruri de reclamaţii! (…) Pentru că eu cresc animale, eu produc mâncare, eu am angajaţi pe care trebuie să-i plătesc”, a arătat Pavel Iovăneasă.
Taxa pe apă!“
Noi la Hunedoara avem o problemă cu Apele Române. Ne bat băieţii la poartă, ne somează să facem nişte proiecte cu firme agreate de dumnealor şi să plătim apa pe care o consumă animalele. Aşa ceva nu s-a pomenit de când lumea şi pământul. Urmează să plătim şi aerul?! Ne-am făcut foraje pe cheltuiala noastră, nu la mare adâncime. Este o mare nedreptate şi nu ne-am dori să reedităm acel 15 decembrie 2015 (protestul oierilor din Capitală împotriva legii vânătorii – n.n.), dar vom ajunge şi acolo dacă nu avem ce face”, a precizat oierul.
Deschideţi târgurile de animale!“
Doriţi să rămâneţi în memoria zootehniştilor din România. Faceţi un singur lucru: redeschideţi târgurile! Oprim porcii, deşi circulă, mai legal, mai ilegal, nu am luat atitudine împotriva mistreţilor, dar terminăm micii crescători de animale”, a arătat Iovăneasă consecinţele interzicerii târgurilor.
I-a răspuns preşedintele ANSVSA, Robert Chioveanu: “Dacă deschidem târgurile de ovine şi bovine, cine-mi garantează că maşina care vine cu ovine şi bovine nu aduce şi grăsuni, mai ales că cererea de purcei este maximă? Ce facem? Punem câte un jandarm în fiecare târg şi începem să ne luptăm cu oamenii? Să începem să confiscăm animalele, să dăm sancţiuni? (…)
Cât de curând vom lua o decizie. Am analizat pentru luna octombrie 2020 şi, cu siguranţă, la IndAgra vor fi animale!”

UNDE SUNT BANII PENTRU ÎNGRĂDIREA PĂŞUNILOR?
Vasile Bratu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine “Mărginimea” Sibiu, organizaţie cu 20.000 ovine în Controlul Oficial al Producţiilor, a cerut lămuriri vizavi de banii destinaţi îngrădirii fermelor, pentru protecţia împotriva animalelor sălbatice. Europarlamentarul Daniel Buda a confirmat că fermierii pot beneficia de la Comisia Europeană de o sumă de până-n 15.000 de euro pentru îngrădirea păşunilor, inclusiv ca despăgubiri pentru stricăciuni. “Înţeleg că în ţară nu s-a receptat foarte bine chestiunea aceasta. Urmează să vă comunicăm exact siuaţia. Eu am răspunsul în scris de la Comisia Europeană sub acest aspect”, a precizat vicepreşedintele Comisiei AGRI din Parlamentul European.
În data de 8 noiembrie 2018, Comisia Europenă a adoptat o decizie prin care fermele atacate de sălbăticiuni, animale protejate de lege la nivel european, vor fi despăgubite 100% pentru pierderile suferite şi li se vor deconta toate cheltuielile pe care le-au făcut pentru a se apăra de animalele sălbatice, inclusiv construirea de garduri electrice.
Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)