Comfert deține șapte ferme de producție vegetală în județele Vrancea, Bacău, Iași și Neamț cu o suprafață totală de 7.500 hectare luate în arendă, un segment al activității agricole fiind specializat pe producția cerealieră de sămânță.

Anul trecut, numai din producția agricolă realizată în cele șapte ferme vegetale, compania a avut un profit de un milion de euro.

Cerasela Achim, strategul câmpului de cereale

Inginera Cerasela Achim, directorul adjunct al companiei, este strategul câmpului de cereale. “La această dată, avem aproximativ 5.500 ha însămânțate cu grâu, atât pentru consum, cât și pentru sămânță. În cultură avem și orz de toamnă. Din păcate, nu am avut condiții favorabile pentru însămânțarea culturii de rapiță în toamna anului 2012”, ne-a declarat Cerasela Achim.

Genetica românească dă o producție stabilă

Specialista ne spune că la grâu folosesc genetică românească de la Institutul Fundulea și de la alte stațiuni de cercetare din țară, apreciate fiind soiuri precum Alex, Boema si Glosa. “Poate n-am reușit eu să descopăr până acum soiul sau hibridul atât de potent ca și productivitate.

Am încercat într-un an un soi de grâu de la o companie multinațională, am fost mulțumită, dar nu a fost o diferență fantastică între acel soi și cele românești, cel puțin la păioase. La soiurile autohtone avem garanția că sunt aclimatizate, au fost create aici și avem parte de o producție stabilă”, spune Cerasela Achim.

Aceasta explică de ce nu folosesc soiul Dropia:“are o predispoziție foarte mare la încolțit în spic și nu ne avantajează deloc! Noi avem suprafețe foarte mari, dacă ne mai prinde și ploaia – și în ultimii ani a cam plouat în timpul recoltatului – nu ne avantajează deloc!”

Ferma de la Tișița, din județul Vrancea, este întinsă pe 2.000 hectare. Solul este de categoria a doua spre a treia, din punct de vedere al fertilității. “Este un teren care dacă-i dai, îți dă! “De fapt, agricultura, în general, din punctul meu de vedere, este matematică curată! O aritmetică a numerelor întregi. Nu trebuie umblat cu jumătăți de măsură”, e convinsă Cerasela Achim.

Pământuri adânc brăzdate

Terenurile preluate în 2007 se “odihniseră” vreo 7-8 ani anterior. Fiind tasate, au necesitat arătură adâncă. În toamna aceasta au fost scarificate de două ori, deoarece sub brăzdarul plugului solul era beton, stratul devenind impermeabil. Apa care ajunge acolo băltește iar planta n-o poate valorifica așa cum trebuie.

Cartarea agrochimică s-a făcut acolo unde a fost absolut necesar. Specialista ne spune că solurile de la Tișița sunt ușor acide, însă aciditatea este în stratul superficial. Dacă ar fi o problemă – deși nu este cazul -, aceasta ar fi la germinarea semințelor și la primul stadiu de vegetație al plăntuțelor.

Întrebată dacă ar semăna în miriște, inginera Cerasela Achim răspunde negativ:“Aș face-o într-un an, doar ca o concesie, dacă timpul ar fi în defavoarea mea. Lucrarea agrotehnică este sfântă pentru plantă, iar un sol bine oxigenat și aerat va permite sistemului radicular al plantelor să se dezvolte foarte bine în profunzime și să valorifice cât mai mult din resursele pământului”.

Fișa tehnologică a culturii de grâu

În momentul acesta, sunt înființate 900 hectare cu cereale păioase. La Tișița, se produce sămânța de grâu. În asolament, culturile de păioase au avut ca premergătoare floarea soarelui, în mod special, și rapița. Arătura de toamnă s-a executat pe întreaga suprafață la o adâncime de minim 25 cm. Directorul adjunct ține foarte mult ca această lucrare să se realizeze imediat după eliberarea terenului.

“După arat am realizat două lucrări de pregătire a terenului, una cu un disc greu și una cu un combinator sau freză, în funcție de condițiile meteo. La noi a plouat destul de târziu și în ultimii doi ani am cam fost nevoiți să lucrăm pe secetă. După un disc greu pe care-l dăm imediat după arat, când mai este ceva apă în sol, trebuie musai să mărunțim cu freza, pentru că altfel nu reușim să uniformizăm terenul și să încorporăm sămânța în pământ”, explică Cerasela Achim.

“Cred în densitatea culturii”

În câmp, fertilizarea s-a făcut înainte de semănat cu Diamoniu fosfat (DAP 18-46-0 -18% azot și 46% oxid de fosfor sau, în total, 64% substanță activă) – produs complex sub formă de granule – în doză de 250-280 kg/ha substanță comercială. După care s-a însămânțat cultura de grâu.“Eu sunt un agronom care crede foarte mult în densitatea culturii dată și din sac!

Întrucât condițiile meteo din ultimii ani nu mai sunt nici pe departe aproape de normalitate și nu mă pot baza pe o înfrățire corespunzătoare a culturii în toamnă, atunci prefer să cresc doza, norma de sămânță la hectar, pentru a avea asigurată o densitate corespunzătoare de cel puțin 500-550 spice/mp la recoltat. De aceea, venim cu o normă de semănat de mimin 280 până la 320 kg/ha, în funcție de data semănatului.

Încep cu 280 kg/ha, dar având suprafețe destul de mari, întotdeauna ies puțin din epocă și atunci, pe măsură ce înaintez, ca timp calendaristic, măresc norma la hectar”, ne-a explicat specialista.

Pregătirea unei producții de aproape 6 t/ha

După semănat nu s-a mai intervenit în cultura de grâu. Plantele au intrat în iarnă frumos, grâul este înfrățit, nu chiar tot, dar la ieșirea din iarnă avea o densitate de peste 600 plante/mp, care pot însemna 550-600 spice/mp. Cerasela Achim ne face și o mică socoteală a randamentului la hectar: “se ia în calcul, de regulă, cam un gram per spic, atâta este potențialul soiurilor românești, ceea ce ar însemna o producție medie de 5.500-5.800 kg/ha”.

Specialista a ținut să specifice că “exact ce facem pe terenul nostru, recomand tuturor fermierilor. Nu aș putea să recomand ceva ce eu nu fac; de la premisa asta am pornit în 2007 când am început să luăm teren agricol și să-l lucrăm. Am început cu 50-150 ha, nu aveam nici măcar o sapă, nici măcar o greblă; în 2007 am pornit de la zero.

Tocmai pentru că pe comerț eram destul de bine dezvoltați și ne dezvoltăm în continuare, am vrut să încercăm noi soiuri și hibrizi de sămânță, pesticide, îngrășăminte, să le vedem cum reacționează la noi, apoi să le putem recomanda în cunoștință de cauză și partenerilor noștri, fermierii”.

Fertilizarea cu îngrășăminte azotoase

În ultima lună a iernii a avut loc fertilizarea grâului, mai întâi cea de întreținere cu uree. În zilele și nopțile înghețate și la un strat de zăpadă de maxim 10-20 cm s-a fertilizat cu 180-200 kg uree/ha, produs comercial. Ureea are 46% azot. După trei-patru săptămâni de la prima aplicare, se execută cea de-a doua fertilizare cu azotat de amoniu, în doză de 150 kg/ha. După alte trei săptămâni de la cea de-a doua fertilizare, se face o nouă fertilizare solidă tot cu azotat de amoniu, în cantitate de 150-200 kg/ha.

Îngrășământul foliar – “garnitura la friptură”!

La Comfert tratamentele, ca și hrănirea plantelor, se fac ca la carte. Ar fi păcat să nu se întâmple așa; substanțe sunt, dorință de performanță există. Primul tratament fitosanitar, în prima parte a lunii aprilie, va conține un fungicid preventiv pentru boli foliare, pentru făinare în mod deosebit, deoarece în primăvara este cald și umiditatea crescută, ceea ce favorizează dezvoltarea fungilor.

La acesta se adaugă un erbicid și un îngrășământ foliar. Agronomul ne spune că sunt fermieri care, poate din lipsă de finanțare, nu fertilizează solid, crezând că vor veni cu un foliar și va fi suficient. “Ca agronom, consider că este o greșeală majoră.

Mai plastic, eu văd foliarele într-o cultură cam cum este salata lângă friptură. O garnitură! Se digeră mai bine! Un îngrășământ foliar se aplică peste un îngrășământ de bază bun și dat la timp, pentru a ajuta planta să absoarbă mai bine tratamentul pe care i-l dau. Microelementele din îngrășămintele foliare ajută la asimilarea îngrășămintelor solide”, spune Cerasela Achim.

Tratamentul fitosanitar se realizează cu mașini autopropulsate. Interlocutoarea noastră recunoaște că sunt mai scumpe, dar oferă posibilitatea intrării în cultură și atunci când plantele au chiar și 1,2 m înălțime. Înainte de aplicare se fac probele de compatibilitate a “cocteilului” format din fungicid, erbicid, îngrășământ foliar, pentru a nu fi probleme la diuze și pentru ca pulverizarea să fie perfectă. Aceste mașini speciale oferă posibilitatea dozării tratamentului în funcție de concentrația produselor.

Pot administra între 50 și 500 l/ha, deci “aproape cât se poate aplica cu un avion utilitar. Întrucât îmi doresc eficiență, dăm întotdeauna cu doza minimă de apă, astfel încât mașinile să aibă autonomie cât mai mare de lucru”, a adăugat agronomul companiei.

“Am ajuns la trei tratamente fitosanitare!”

Următorul tratament fitosanitar îl va aplica în stadiul de burduf al plantei, dar nu la mai mult de trei săptămâni de la prima lucrare de combatere, pentru că astfel cultura ar rămâne descoperită. Cerasela Achim merge pe premisa că e mai eficient să facă un tratament fitosanitar preventiv decât de combatere.

La stadiul de burduf al plantelor de grâu se va interveni cu un îngrășamânt foliar și cu un fungid care oferă protecție atât împotriva bolilor foliare, cât și pentru bolile spicului. După care, cea de-a treia lucrare de combatere va fi un fungicid și un insecticid aplicate pe spic, pentru protecția plantei până la recoltare.

“Facem, în medie, 3 tratamente fitosanitare la grâu! Mulți fermieri consideră că este mult pentru ei și nu-și bugetează o tehnologie completă. Eu fac tehnologic tot ce scrie la carte pentru a aștepta o producție mare. Pentru mine, agricultura este un business, eu vreau să fac plusvaloare maximă din fiecare bucată de pământ”, punctează Cerasela Achim.

Diferența între profit și pierdere

La Comfert, cheltuiala medie la hectar este de 2.500-2.800 lei. Nu e puțin, dar nici foarte mult. Majoritatea fermierilor au costuri minime pe hectar cifrate undeva la 1.800-2.000 lei. Specialista consideră că 4-500 de lei/ha în plus pot face diferența între profit și pierdere.

În anii trecuți, grâul a adus recolte bogate, au fost sole și cu peste 6 tone, în medie, pe hectar, dar și altele mai slăbuțe, cu medii de peste 3 tone/ha.

Anul trecut a fost destul de dificil, dar au reușit o medie de 3.800-4.000 kg/ha la grâu. Este adevărat, cu investiție destul de mare, dar prețul cerealelor a compensat costurile de producție. Iar dacă se ia în calcul și faptul că aici se produce sămânță, unde prețul este de circa 1,5-1,8 ori mai mare decât prețul grâului destinat consumului, atunci, categoric, se justifică fiecare leu investit.

Terenuri la neirigat lângă Canalul Siret-Bărăgan

La Comfert una dintre marile probleme este legată de udarea culturilor. Nici o suprafață de teren nu este amenajată la irigat. Este frustrant, mai ales că pe lângă pământurile din Vrancea trece canalul Siret-Bărăgan, uitat de toată lumea și care, pus în valoare, ar putea să le aducă fermierilor de aici atâta… plusvaloare.

AGROSEM – „MAȘINA” DE CONDIȚIONAT SEMINȚE

Agrosem Galați este una dintre cele dintâi achiziții a companiei Comfert, făcută în urmă cu aproape nouă ani, care a costat 1,5 milioane de dolari. Acum, subunitatea de la Galați este în plin proces de modernizare. Silviu Hîrjoabă, directorul zonal, ne-a declarat că aici funcționează o stație modernă de condiționare a semințelor de cereale, cu o capacitate de lucru de 10 tone/oră. Un nou utilaj tehnologic va fi montat în această vară cu scopul de a prelua semințele produse în fermele semincere ale societății.

„Depozitele noastre au o capacitate totală de 11.000 de tone. De curând, a intrat în circuitul tehnologic un nou spațiu de depozitare compus din patru celule a câte 1.000 tone fiecare. De asemenea, există în funcțiune un uscător performant pentru cereale. Dorim să aducem o mașină performantă care să micșoreze timpii de lucru, să crească viteza de ambalare a îngrășămintelor vrac, precum și două tarare – mașini folosite în industria morăritului pentru a curăța semințele de cereale de impurități, prin cernere și prin antrenarea lor într-un curent de aer”, ne-a oferit explicațiile de rigoare tehnică, directorul Silviu Hîrjoabă.

2013 – AN DE CONSOLIDARE PENTRU COMFERT

Comfert Bacău, poziționat între primii zece distribuitori de îngrășăminte, pesticide și semințe pentru agricultură pe piața națională, cu activitate și în producția vegetală, a achiziționat anul acesta societatea Pambac – una dintre cele mai mari unități de morărit din România.

Spațiile de depozitare ale societății însumează o capacitate de 70.000 tone și sunt dotate cu instalații de uscare, condiționare și de pregătire pentru livrarea corespunzătoare a produselor.

Comfert este o companie tânără, dar în același timp matură și dinamică. Media de vârstă a celor 360 de angajați este undeva la 43-44 de ani. În companie se împletesc în aceeași măsură expertiza și experiența celor mai în vârstă cu dinamismul și înflăcărarea celor mai tineri. Aici se detașează grupul celor 40 de directori de vânzări cu experiență în domeniul agriculturii.
Compania are un portofoliu de peste 3.200 de clienți.

Un set de valori activat și cultivat

La cei 37 de ani, Cătălin Grigoriu, administratorul companiei Comfert, este un om de succes. Licențiat în finanțe în Canada, în urmă cu 11 ani a intrat în lumea afacerilor. “2013 este un an de consolidare a companiei din toate punctele de vedere, atât al departamentului de vânzări, cât și logistic, al resurselor umane.

În următorii doi-trei ani ne vom opri din investiții, cu excepția celor absolut obligatorii pentru eficientizarea proceselor și a activităților curente ale afacerii. 2013 este un an pe care îl tratăm cu maximă prudență, un an în care criza financiară și lipsa de finanțare își pun amprenta foarte drastic”, ne-a declarat Cătălin Grigoriu.

Acesta este convins că mentalitatea canadiană l-a ajutat să gândească pe termen lung, să aibă o viziune și un set de valori pe care să le cultive în propria companie și să urmărească niște principii de la care să nu se abată niciodată: corectitudine, bun-simț, onestitate, transparență. Recunoaște că, din păcate, în piață, puțini oameni mai găsești cu asemenea principii.

“Fără oameni bine pregătiți și loiali nu poți face absolut nimic. Ai nevoie de personal care să pună suflet în ceea ce fac, și nu doar să muncească de dragul de a munci sau de dragul de a pleca de a acasă pentru un salariu. Din fericire, am avut șansa să cunosc și să recrutăm o echipă fantastică, foarte unită și foarte responsabilă și, repet, fără resursă umană, nici o companie nu se poate dezvolta, indiferent cât de bună ar fi strategia, cât de bine plasat ar fi produsul sau cât de perfect calitativ ar fi acel produs”, consideră directorul general al Comfert.

“Nu criza ne sperie, cât dimensiunea uriașă la care am ajuns!”

Divizia de producție agricolă este în plină expansiune. ”Avem aprobat un fond european pentru dezvoltarea unui siloz de 10 mii de tone, a unei capacități de producere de biogaz în valoare de 4 milioane de euro. Vom demara investiția pentru siloz în această primăvară, urmând ca investiția pentru stația de biogaz să continue în anul 2014, tocmai pentru acea prudență financiară.

Este un proiect în valoare de aproximativ 4,5 milioane de euro. De asemenea, avem în intenție realizarea unei ferme de animale, probabil că ea va fi amânată un an sau doi până când accesul la finanțare și piața, în general, vor permite o astfel de investiție”, ne-a enumerat Cătălin Grigoriu câteva proiecte de viitor.

Patronul Comfert simte povara unei uriașe responsabilități: “am investit, încercăm să mergem contra curentului! Doar că acum, în anul 2013, nu cuvântul criză ne sperie, cât dimensiunea uriașă la care am ajuns, care trebuie neapărat consolidată”.