Deşi a absolvit Facultatea de Agronomie din Timişoara în 1959, în agricultură a lucrat încă din 1948, alături de tatăl său care a fost un mare agricultor. Tradiţia a transmis-o mai departe fiului său Octavian, de 55 de ani, în compania căruia exploatează în prezent 850 de hectare. Avea doar 15 ani când s-a încheiat cel de-al Doilea Război Mondial, dar nici nu vrea să-şi mai amintească ceva din acea perioadă. „Au fost vremuri grele, dar am trecut peste. De mic mi-a plăcut agricultura”, mi-a mărturisit fermierul octogenar. După absolvirea facultăţii, a lucrat 40 de ani la IAS. Mai întâi, a fost şef de fermă la IAS Hodoni, apoi inginer şef la IAS Sânandrei, iar decembrie ’89 l-a găsit la IAS Carani. „În zona asta se făcea agricultură performantă şi în perioada comunismului. În agricultura de stat nu puteai rămâne dacă nu aveai producţii bune. Era o situaţie diferită faţă de CAP-uri”, m-a asigurat decanul de vârstă al agriculturii bănăţene, căruia Consiliul Judeţean Timiş i-a acordat recent o diplomă, înmânată chiar de către ministrul Petre Daea (foto stânga).
„Seceta a fost cumplită”
Pentru Nicolae Truşcoaică, prima jumătate a anului 2017 a fost una cu realizări bune, însă campania de toamnă îi dă mari bătăi de cap. La grâu a obţinut o medie de aproape 7 tone la hectar. Cel mai productiv s-a dovedit a fi soiul Anapurna de la Limagrain, care a dat un randament la hectar de 8 tone. Dintre soiurile româneşti pe care le cultivă, cel mai mulţumit este de Glosa, creaţie de la Fundulea, care, „deşi nu este atât de productiv, are calităţi deosebite”. A încercat anul acesta şi soiul Ciprian, produs de Staţiunea Lovrin, despre care spune că promite. De asemenea, orzoaică de toamnă a recoltat în medie 7.136 kg/ha, iar la rapiţă a obţinut puţin peste 3,6 tone. Rapiţa a vrut să o întoarcă în primăvară, pentru că nu era bine dezvoltată. „Am avut o iarnă grea, fără zăpadă, iar rapiţa a fost cel mai mult afectată. Am riscat şi până la urmă s-a dovedit că am fost inspirat”, recunoaşte el.
În schimb, la culturile prăşitoare va merge în pierdere anul acesta.
Ce producţii a estimat pentru porumb şi floare, aflaţi din revista Ferma, ediţia 15-30 septembrie 2017!
