La început de august, pe Claudiu Tetiş Abraham l-am surprins în plină campanie de seceriş. În Giurtelecu Hododului, o mică localitate aflată la confluenţa a trei judeţe – Satu Mare, Sălaj şi Maramureş – părea că suntem undeva în iulie. Parcă şi natura ar fi trecut să lucreze online, uşor rămasă în urmă, uşor temătoare şi distanţată de cei ce aşteaptă rodul pământului.
Probleme cu Fusarium
Tânărul nostru fermier, protagonist al acestei relatări, nu recoltase decât o parte din suprafaţa însămânţată cu grâu. Avea să finalizeze campania abia în a doua jumătate a lunii august, ceea ce reprezintă o premieră pentru el. Din cauza precipitaţiilor târzii de la începutul verii, a trebuit să amâne momentul recoltării cu mai bine de o lună. „Anul trecut, în 10 iulie terminasem de recoltat grâul. După o iarnă secetoasă şi o lună aprilie cu foarte puţine precipitaţii, au venit ploile din iunie care ne-au dat peste cap planurile. Deşi am făcut trei tratamente la grâu anul acesta, din care două aplicate cu elicopterul, plantele tot au suferit din cauza bolilor, pe fondul umidităţii crescute din mai şi iunie. Am avut probleme cu fusarium, care depăşeşte 2-3%. Dincolo de asta, calităţile grâului sunt foarte bune”, constată fermierul în vârstă de 40 de ani.
Anul acesta, stăm foarte bine cu calitatea producţiei la grâu. Glutenul este undeva la 34-35, iar conţinutul de proteină 15-16%. Ne-am încheiat cu o medie la hectar de 5 tone
CLAUDIU TETIŞ ABRAHAM
Fermier din Satu Mare
Peste 20.000 tone de cereale vândute anual
Pe lângă suprafaţa pe care o lucrează – 600 de hectare – face şi prestări de servicii. În plus de asta, se ocupă şi cu comerţul de cereale. Într-un an vinde în jur de 22.000 de tone, mare parte din această cantitate fiind practic preluată de la fermierii din zonă. Principalul partener comercial este compania Şapte Spice, un jucător important din industria românească de panificaţie. „Ne-am încheiat cu o medie la hectar de 5 tone de grâu, ceea ce nu e deloc rău, date fiind condiţiile speciale pe care le-am întâlnit în acest sezon. Dacă nu aveam pierderile cu fusarium, care a scăzut masa hectolitrică, recolta era şi mai bună”, mi-a explicat acesta. Pe aproape 40 la sută din suprafaţă a însămânţat Chevalier, un soi de grâu franţuzesc semitardiv, nearistat, pe care şi-l produce singur. Nu este extraordinar în conţinutul de gluten, dar excelează în producţie, susţine Claudiu Tetiş.
Gard electric împotriva mistreţilor
Ponderea cea mai mare în cultură o au însă soiurile aristate. Din cauza mistreţilor, care provoacă mari daune în culturile agricole. „Mistreţii s-au înmulţit peste măsură. Fondurile de vânătoare îşi bat joc de noi. Interesul pentru turismul de vânătoare este prea mare. Pe lângă faptul că avem plin de ferme de porci şi ar trebui să se intervină pentru a controla Pesta. Animalele nu se mai tem de oameni, nici de împuşcăturile pe gaz. Am început să împrejmuim culturile agricole cu fire electrice şi asta ne mai salvează cât de cât. La floare şi la porumb nici nu se poate altfel din cauza pagubelor provocate de mistreţi. Am şi renunţat la o parte din suprafeţe, pe care acum le cultivăm cu soia”, mi-a mărturisit ardeleanul. El este deja cel mai mare cultivator de soia din zonă.
Va dubla suprafaţa cu soia!
Dacă în 2020 a alocat o sută de hectare culturii de soia, anul viitor vrea să dubleze această suprafaţă. „Am nişte contracte foarte bune şi îmi place cultura de soia”, îşi motivează el decizia. „La soia dacă scoţi o tonă şi jumătate eşti pe profit. Anul ăsta vom depăşi 3,5 tone la hectar, datorită precipitaţiilor care au venit la momentul potrivit. Indiscutabil, soia este cea mai profitabilă cultură pentru mine. Anul trecut preţul era de 1,35 lei/kg, iar anul acesta a urcat la 1,4 lei. Cheltuielile sunt mult mai mici. Nu necesită aplicarea de îngrăşământ. Avem şi subvenţia specială”, afirmă Claudiu Tetiş.
Aşteptări mari are şi de la cultura porumbului
A semănat în primăvară puţin peste 150 de hectare şi acum speră să obţină măcar 10 tone la hectar în medie. Kamponi de la Caussade este hibridul său preferat. „Acum doi ani am recoltat peste 14.000 kg la hectar din acest hibrid pe o suprafaţă de 45 de hectare şi cred că va performa foarte bine şi în acest sezon”, consideră fermierul.
Cu rapiţa a dat-o-n bară
Pentru rapiţă, în schimb, a fost un sezon foarte prost. Abia a reuşit să scoată 2 tone la hectar. Seceta din toamna trecută şi-a pus serios amprenta asupra producţiei. A avut totuşi noroc că iarna nu a fost foarte geroasă şi plantele au rezistat, că altfel ar fi trebuit să întoarcă toată suprafaţa. „Rărăsirea s-a produs abia în martie. Am renunţat doar la 5 hectare, dar oricum nu ne-am pus mari speranţe în această cultură”, îmi spune tânărul. A avut doar 50 de hectare cu rapiţă. La fel cât a alocat şi florii-soarelui. Cultivă doar un soi austriac iar toată producţia este destinată consumului pentru papagali. „Preţul de 1,5 lei/kg a fost fixat înainte de a semăna cultura. Deja de 5 ani am contract cu această companie. O floare care nu e aşa sensibilă”, a ţinut să precizeze sătmăreanul.
ÎNCOTRO SE ÎNDREAPTĂ NOUA NORMALITATE?
Aţi auzit expresia „noua normalitate”? Sunt convins că nu avea să vă scape sintagma pe care o regăsim obsesiv în mediul online. Fie că se referă la toate schimbările aduse de pandemie, fie că se referă la climatul economic sau la cel social, aceste două cuvinte definesc tot mai mult realitatea în care trăim. „Nici natura nu mai e ce-a fost…”, mai spun unii încercând să aducă astfel în discuţie schimbările de temperatură, precipitaţii, anotimpuri… din întreaga lume.
LA DRUM CU REPORTERII FERMA
Reportaje în ferme, discuţii cu fermierii pe teme majore din agricultură, actualitatea vegetală şi probleme specifice de sezon, articolul şi fermierul ediţiei, poveşti de succes, relatări minuţioase despre reuşitele sau eşecurile fermierilor, toate le găseşti la rubrica Jurnal de Fermă. Click AICI şi vino La drum cu reporterii FERMA pe www.revista-ferma.ro!
un reportaj de
LIVIU GORDEA
