Fermierii din zona Ciocile se plâng an de an de păsările care le distrug culturile. Ei spun că au făcut tot posibilul să scape de ele, dar fără succes.
„Am semănat de trei ori cultura de floarea soarelui pentru că mi-a mâncat-o ciorile. Am pus 35 de hectare şi pe unele parcele plantele sunt verzi, pe altele uscate că am reînsămânţat.
De asemenea, ciorile nu s-au mulţumit cu atâta, au ciugulit şi 22 de hectare de porumb, în condiţiile în care sămânţa de porumb şi floare a fost tratată cu insecto-fungicid!”, ne-a declarat cu amărăciune inginerul Cristel Urse, din satul Chioibăşeşti, comuna Ciocile.
Acesta a explicat că păsăretul a atacat câmpurile în momentul răsăririi plăntuţelor. Sunt nişte liziere de salcâm înfiinţate în urmă cu vreo 12-13 ani şi acolo şi-au făcut cuib cu miile ciorile. Toate culturile semănate în jurul satului şi al lizierelor a avut de suferit în fiecare an.
300 de hectare de rapiţă şi grâu distruse de gârliţa mare
În primăvara anului trecut, aproximativ 300 de hectare cultivate cu rapiță și grâu ale fermierilor din Ciocile au fost atacate de gâştile sălbatice care iernează în lacurile din zonă, gradul de afectare fiind de 30-35%.
O comisie formată din reprezentanţii Agenției pentru Protecția Mediului Brăila, Direcția pentru Agricultură Judeţeană Brăila, Primăria Ciocile și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ”Diana”, pe al cărui fond cinegetic se află terenurile respective, a stabilit că “în urma sesizărilor mai multor persoane fizice şi juridice, conform cărora au fost afectate culturile de rapiţă şi grâu de către exemplare de gârliţa mare ( o specie de gâscă sălbatică de talie aprciabilă n..r.) aflate în pasaj se confirmă”. Comisia a stabilit valoarea pagubelor şi a înaintat documentele pentru eventuale despăgubiri acordate fermierilor
„Porumbul la neirigat l-am tocat şi l-am făcut siloz!”
Dacă ar fi numai păsăretul care distrug culturile agricole ar fi cum ar fi, dar mai sunt arşiţa şi uscăciunea Bărăganului care produc serioase stricăciuni fermierilor.
„E secetă destul de mare, la noi, la neirigat, s-a uscat tot, doar ce am udat încă mai supravieţuieşte pe câmp!”, a susţinut Cristel Urse.
Şi a continuat: „Am irigat porumbul în condiţii chinuitoare, de secetă pedologică severă şi de cumplită arşiţă. Am folosit o instalaţie cu pivot tractabil şi cum opream să schimb poziţia de pe o parcelă pe alta, se usca ce irigasem şi plantele ajungeau la coeficientul de ofilire. Astfel am renunţat la 35 de cultură, rămânând cu 45 ha de porumb salvate, doar că producţiile nu vor fi nu aşa cum ar trebui.”
Cristel Urse a fost nevoit să toace porumbul compromis de secetă, cel semănat pe terenurile neirigate, şi să-l facă siloz pentru hrana vacilor cu lapte pe care le creşte în fermă.
