„Am anunţat licitaţia pe SEAP pentru a găsi firma de consultanţă care va întocmi documentul PNDR 2014-2020. Vreau să avem o analiză foarte serioasă din partea acesteia pentru a putea decide priorităţile pe care le vom finanţa în perioada următoare. Nu vom mai aloca bani pe 25 de măsuri, cum a fost în actualul PNDR, ci vom fi mai targetaţi pe anumite domenii”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, principalele măsuri care se vor regăsi în noul PNDR vor viza infrastructura rurală şi investiţiile în ferme şi în industria alimentară. „În noul PNDR 2014-2020 vor rămâne toate măsurile de investiţii.
Cea mai importantă măsură vizează investiţiile în infrastructura rurală, respectiv măsura 322, măsura de investiţii în ferme – 121 şi măsura 123 – în industria agroalimentară. Cred că pare o glumă proastă să susţii investiţiile în agroturism, dacă nu ai pusă la punct infrastructura rurală”, a adăugat Irimescu.
Obiectivele PAC 2014-2020
Plăţile directe, mediu şi dezvoltare rurală
Reforma plăţilor directe, practicile agricole pentru mediu şi menţinerea unui buget mare pentru dezvoltare rurală vor rămâne pe lista obiectivelor Comisiei Europene în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020, chiar dacă vor suferi uşoare modificări în urma negocierilor. „Reforma pe partea de plăţi directe va rămâne în noua PAC. În Consiliul European s-a discutat despre convergenţa externă între statele membre, chiar dacă va fi puţin diluată.
Rămân ca obiective două lucruri lucruri care mi se par importante pentru a ţinti mai bine plăţile directe, respectiv schema pentru fermele mici şi sprijinul pentru tinerii agricultori”, a declarat, la Bruxelles, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, citat de Agerpres.
Acesta consideră că practicile agricole pentru mediu sunt, de asemenea, importante în noua PAC, iar România nu va avea probleme în aplicarea măsurilor „de înverzire”, pentru că deţine deja zone de interes ecologic, care vor putea fi eligibile la plată din 2014. Agricultorii vor avea posibilitatea unei echivalări cu alte măsuri de agromediu din Pilonul II (dezvoltare rurală), dacă nu vor alege să acceseze fonduri pe aceste măsuri „de înverzire” propuse pe Pilonul I (plăţi directe).
Acesta a subliniat că vor exista propuneri ca jumătate din procentul de înverzire de 7% să poată rămâne individual la nivelul fermei, iar cealaltă jumătate să poată fi gestionată la nivel regional, de mai multe ferme sau comune.
Fondurile mutuale agricole rămân în PAC 2014-2020
Crearea fondurilor mutuale pentru sprijinirea intereselor agricultorilor în raport cu piaţa va rămâne un instrument important în PAC şi după 2014, susţine Dacian Cioloş. „Fondurile mutuale rămân un instrument important în PNDR şi sper să existe şi în România interes pentru acest lucru.
Cred că se pliază foarte bine în unele sectoare unde agricultorii sunt organizaţi ca sindicat agricol sau ca organizaţie agricolă şi acestea pot apăra interesele agricultorilor în relaţiile cu autorităţile publice.
Pe structura acestor organizaţii, se pot constitui aceste fonduri, care dincolo de apărarea intereselor în raport cu autorităţile vor putea sprijini interesele agricultorilor în raport cu piaţa”, a subliniat Cioloş.
Fondurile mutuale care vor interveni în situaţii de criză vor rămâne în propunerea legislativă privind PAC 2014-2020, iar statele membre care vor dori crearea acestor fonduri vor putea să introducă o măsură în PNDR în acest sens.
FINANŢARE
Împrumut pentru cofinanţarea PNDR
Ministerul Agriculturii a împrumutat bani din avansul acordat ţării noastre din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pe 2013 pentru a efectua integral plăţile către beneficiarii PNDR, precum şi pentru a asigura cofinanţarea naţională a PNDR în 2012. Reîntregirea avansului FEADR utilizat pentru plata cofinanţării naţionale urmează să se realizeze, în cel mai scurt timp, în cursul anului 2013, din fondurile naţionale alocate derulării PNDR, a precizat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
PAC 2014-2020
Cioloş nu renunţă la tinerii fermieri
Comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş afirmă că va duce o politică ofensivă de susţinere a măsurii privind instalarea tinerilor fermieri în mediul rural în noua PAC. „Singurele modificări pe care pot să le accept pe această propunere de instalare a tinerilor fermieri sunt adaptări în ceea ce priveşte implementarea măsurii astfel încât aceasta să poată fi adaptată la o situaţie specifică sau alta.
Sunt gata să discut anumite amendamente în conţinut, în modul de aplicare şi de implementare, dar nu voi accepta inexistenţa măsurii. Nu pot să accept ideea unei măsuri opţionale, state membre care vor să o aplice şi state care nu vor, pentru că asta ar însemna să-i discriminăm pe tinerii fermieri”, a spus Cioloş, citat de Agerpres.
Comisia Europeană recunoaşte că reînnoirea generaţiilor în agricultură este o problemă în întreaga UE, în condiţiile în care doar cca. 14% din agricultorii din UE27 au mai puţin de 40 ani.