Seceta şi-a arătat din nou colţii, afectând rapiţa semănată la timp. Grâul, aşezat cuminte sub brazdă, în aşteptarea precipitaţiilor, prefigurează arhitectura viitoarei recolte.

GALAŢI
Irigaţiile salvatoare

Fermierii care au putut iriga culturile, au mai avut o şansă în faţa secetei. Însă sistemele de irigaţii au funcţionat non stop încă din primăvară. „A fost un an nu greu, foarte greu! Am început să irigăm în martie păioasele, grâul, orzul şi legumele din prima epocă şi aproape că nu ne-am oprit din irigat”, ne-a declarat gălăţeanul Alexandru Marciuc.

Acum se fac ultimele pregătiri pentru însămânţarea grâului pe 100 ha. „Prognozele arată că va fi o toamnă la fel ca precedenta. E indicat să semănăm mai târziu pentru că anul trecut am avut probleme cu bolile şi dăunătorii. Până acum am înfiinţat cultura de ceapă pe 32 ha (e răsărită, pentru că i-am dat cinci ape) şi orzul pe 95 ha. Anual cultivăm rădăcinoase pe 250 ha (ceapă, păstârnac, ţelină, sfeclă roşie, morcov) şi circa 750 ha cu cereale, porumb, floarea-soarelui şi soia”, a susţinut specialistul.

ALEXANDRU MARCIUC

Se aşteaptă preţul corect!

În ferma Brateşleg, s-a încheiat recoltatul florii-soarelui. De pe ultima solă s-au obţinut 4.600 kg/ha, însă media a depăşit cu puţin 3.000 kg. La orz şi grâu s-au obţinut aproape 4.000 kg boabe/ha, iar la soia în jur de 3.500 kg. Combinele mai au ceva de lucru la porumb, pe unele parcele recolta fiind de 14.000 kg/ha. Per total, media a fost de aproape 11.000 kg. Toată producţia agricolă obţinută în acest an este depozitată! „Pe piaţă preţurile nu sunt atât de atractive: în jur de 0,80 lei kilogramul de orz şi vreo 0,85 lei la grâu; 1,6 lei/kg la floarea-soarelui şi 0,7 lei/kg la porumb. Nu ne grăbim, suntem siguri că evoluţia preţurilor va avea un trend pozitiv. La cât am irigat, costurile de producţie se ridică la vreo 4.000 lei/ha; sperăm ca vânzările să ne aducă o marjă suficientă de profit”, a precizat fermierul.

Rapiţa e compromisă

În nordul judeţului nu a plouat şi nu se poate lucra terenul. „Avem câţiva membri care au riscat semănând rapiţă pe vreo 200 ha, fără speranţă de răsărire, doar să fie bobul pus acolo în pământ! Acum e compromisă toată! Nu au fost precipitaţii, n-au răsărit plantele”, a declarat inginerul Ionuţ Pavel, directorul executiv al Cooperativei Agricole „Drumul Belşugului” din Tecuci.
Acesta susţine că undeva la jumătatea lunii, semănatul grâului (pe 3.000 ha din 7.000 ha) va lua avânt.

TIMIŞ
Lucru ca la carte

Alexander Degianski e mândru de cultura lui de rapiţă înfiinţată pe 1.000 ha, riguros lucrată ca-ntr-un tratat de agronomie. „În spatele combinei s-a intrat cu un cultivator de mirişte (Gruber), urmat de un disc greu. Fertilizarea a fost echilibrată NPK triplu 15 plus sulf, 3-400 kg/ha, apoi s-a pregătit cu un combinator. Fiind secetă, am tăvălugit terenul înainte de semănat. Pe 23 august am început semănatul a patru hibrizi, cu două semănători, (55 de b.g./mp) şi într-o săptămână am fost gata. În preemergenţă am erbicidat cu Sultan Top (1,5 litri/ha) şi Kalif – 0,2 litri/ha”, ne-a declarat fermierul.

CĂLĂRAŞI
Viespea atacă rapiţa

Gheorghe Dragoman, preşedintele Asociaţiei Agricole „Grasica” din Grădiştea, este optimist: a pregătit terenul în condiţii bune, după o bură de ploaie. „Am pus în pământ sămânţa de rapiţă pe 200 ha, cultura a răsărit frumos şi tinde să acopere terenul. A trebuit să facem un tratament pentru controlul viespei rapiţei”, a susţinut inginerul agronom.
La Grădiştea, a început semănatul la cerealele păioase. S-a încorporat sub brazdă sămânţa de orz pe 180 ha şi se continuă cu grâul, care, în final, va ocupa aproape 500 ha. Soiurile alese sunt Otilia şi Sofru.

An agricol nenorocit

Dar munca nu a fost răsplătită: „În cariera mea de 45 de ani nu am întâlnit un an agricol atât de nenorocit. Consecinţa este că producţiile au fost foarte mici; la grâu în jur de 700 kg/ha, la orz 1.300 kg/ha. Mediile la floare şi la porumb au fost de 2 şi 2,5 tone/ha. Am primit despăgubirile de secetă de 82%, care au fost binevenite! Până să ne intre banii, am trăit din rezervele anilor precedenţi. Am găsit înţelegere de am reeşalonat datoriile la leasinguri; plătim dobânzile şi ratele anul viitor!”, spune Gheorghe Dragoman.

BUZĂU
Culturi calamitate

Agricultorii buzoieni au semănat mai puţină rapiţă, doar pe terenurile cu umiditate unde au reuşit prelucrarea solului imediat după recoltarea grâului. „Şi noi ne-am propus să însămânţăm suprafeţe reduse de rapiţă, pentru că nu vrem să riscăm. Aşteptăm ploile. În zona Călmăţuiului, culturile au fost calamitate în proporţie de 80%, doar recolta de floarea-soarelui a fost mai aproape de media normală, până la două tone la hectar”, ne-a declarat Bogdan-Mădălin Ungureanu, preşedintele Cooperativei Agricole Călmăţui Izvoare.
Acesta a precizat că la grâu şi orz au fost parcele unde nu s-a putut recolta un bob, („vârful” a fost o tonă/ha), iar la porumb, în cazuri excepţionale, maximul a fost undeva la 3 tone/ha.

Am prins cea mai dificilă campanie de irigat din 2016 de când am venit în balta Galaţilor. Aici, într-o zonă mărginită de ape (lacul Brateş, râul Prut şi fluviul Dunărea), nu a mai fost o secetă aşa de cruntă de jumătate de veac

ALEXANDRU MARCIUC
Fermier din Galaţi

TEHNOLOGIE POLONEZĂ ÎN TESTARE

Alexander Degianski a văzut o tehnologie în Polonia şi a decis să o încerce. Experimental, a semănat câteva hectare de rapiţă cu semănătoarea Väderstad Tempo la 70 cm direct în miriştea de porumb. În această lună, va semăna 2.000 ha de grâu şi 50 ha de orzoaică, nu mai mult, ci pentru a pregăti flotila de combine înainte de a intra la grâu. Anul trecut la rapiţă a obţinut 3 tone/ha, recoltă în mare parte pierdută din cauza grindinei căzute pe 600 ha. Lucrând intensiv, costurile totale pe hectar ajung la 740 euro.

Click AICI şi citeşte un reportaj excepţional realizat în ferma tânărului Alexander Degianski!

un articol de
Marian MUŞAT
mai multe pe această temă
www.revista-ferma.ro