Cătălin Prună, un tânăr specialist timișorean spune cum s-a îndrăgostit de orzul pentru bere.

„M-a ambiționat un inginer de la o fermă din Arad într-o postare din revista Ferma care susținea că nu oricine poate face orzul pentru bere! Și am vrut să demonstrez că se înșală.

Anul trecut l-am pus pentru prima dată și ne-a dat undeva la 7.200 kg media pe hectar, cu o cheltuială de aproape 4.000 lei/ha. Sigur că am îndrăgit cultura!

PASIUNE ȘI COMPETENȚĂ = PERFORMANȚĂ

În toamnă, am plecat pe 250 ha cu Tepee, soi de orz pe două rânduri de la Soufflet Agro, timpuriu la înspicare, cu densitatea de 350-400 boabe germinabile/mp”, având o excelentă capacitate de înfrățire, talie medie, MMB de 47-49 g, rezistent la iernare”, explică el, subliniind că în agricultură, pasiunile și competențele sunt fundamentale pentru a face performanță!

SUNT FAN AL TRATAMENTELOR DE NOAPTE!

„Avem o tehnologie care dă roade: aplicăm separat erbicidele, fungicidele și regulatorii de creștere ca boabele să intre în parametrii de calitate.

Am reușit să facem primul tratament, adică erbicidarea pe timp de noapte, sunt fan al tratamentelor nocturne, acuma urmează să intrăm cu un fungicid că s-a instalat făinarea”, spune Cătălin Prună.

Cultura arată binișor, la ieșirea din iarnă, în Banat, încă e secetă, ploile au fost puține și au căzut inegal în județul regiune.

Tânărul bănățean va da măsura priceperii și rigorii agronomice la îngrijirea culturii până la recoltare.

„Rapița este regina câmpului, dar iubesc la fel de bine orzul pentru bere și soia!”

Cătălin Prună are 29 de ani, e din Drobeta-Turnu Severin și trăiește în Timișoara. A studiat la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, promoția 2018, urmând apoi doi ani de masterat.

„Din primul an de facultate am prins să lucrez în cercetare la o companie în Timiș ca tehnician agronom, unde testam în condiții de câmp, în platforme tehnologice experimentale: soiuri, hibrizi, fertilizanți, produse de protecție fitosanitară.

Apoi, am plecat să lucrez aproape un an la o fermă de 700 ha. Ivindu-se o nouă provocare, am acceptat postul de inginer șef la o cooperativă agricolă din Mehedinți, unde am lucrat doi ani jumate”, a explicat fermierul.

La cooperativă a obținut un grâu de panificație foarte bun cu grâul Glosa, (6,5 tone/ha), o medie de 10 tone la porumb, în condițiile când nu se făcea recoltă și peste 2 tone/ha la mazăre.

„La ferma la care lucrez, după prima campanie agricolă, am avut rezultate bune la toate culturile. Pentru mine rapița este regina câmpului, dar iubesc la fel de mult orzul pentru bere și soia!”