Tocmai pentru a evita neplăcerile și pentru a aduce un plus de cunoaștere, am dialogat cu un specialist în domeniul cultivării cătinei albe, autor de carte de profil, respectiv cu profesorul universitar Ioan Viorel Rați, cercetător pasionat al cătinei în cadrul SC Fructex Bacău.
Ferma: Despre cătina albă se spune că este extrem de binefăcătoare pentru sănătatea omului. Putem spune că este la fel de binefăcătoare și pentru buzunarul celui care având teren investește în această cultură? Câteva argumente ne-ar convinge mai mult.
Ioan Viorel Rați: Mai mult decât până acum, cătina albă intră în actualitate. De ce? Pentru că această perioadă înseamnă startul pentru subprogramul destinat pomiculturii, unde sunt prevăzute peste 26 de specii de plante pomicole care ar putea să fie plantate, înființând cu fonduri comunitare exploatații agricole rentabile. Există deja propus și un program de plantare pentru arbuști fructiferi, cătina albă fiind un asemenea arbust. La ora actuală, suntem mai bine pregătiți decât oricând să folosim această oportunitate, pentru că avem soiuri omologate, autohtone, de foarte bună calitate, cu material certificat care poate să constituie materialul biologic de bază pentru aceste plantații.
Ferma: Avem și în fapt acest material biologic?
Ioan Viorel Rați: Da, avem și în fapt acest material săditor. Ciclul de producție este mai simplu în acest caz, față de speciile care se altoiesc, pentru că se face o multiplicare vegetativă din butași înrădăcinați. Important este să fie respectată tehnologia de producere a materialului săditor. Noi, în general, producem acest material în nisip, în seră, unde se creează condiții optime de temperatură și umiditate și, sigur, vara – chiar la început -, nu trebuie uitat ciupitul lăstarilor anticipați, pentru a se crea un lăstar viguros, bine alimentat și care să atingă dimensiunile corespunzătoare. Sigur că e necesar a se utiliza și progresul în materie de nutriție, noi de exemplu facem fertirigare și utilizăm îngrășăminte foliare care să favorizeze o bună dezvoltare vegetativă și, în toamnă, când se plantează, să avem material biologic de calitate înaltă.
Ferma: Apropos de momentul înființării plantației, cei interesați cum trebuie să se pregătească și care să fie primii pași?
Ioan Viorel Rați: Acum, în România, sunt foarte puțini cei care produc cătină, indiferent că vorbim despre material săditor sau pur și simplu despre producție. De aceea, da, trebuie să subliniem că este loc suficient pentru investiții în cătina albă, fiindcă există și cerere pe piață. Iar cei care vor să profite de această nișă, în primul rând, trebuie să decidă în ce sistem vor să producă – convențional sau ecologic. Eu îi anunț pe toți cei care au de gând să realizeze o mică exploatație agricolă pe linia cătinei că aceasta poate fi proiectată din start pe sistemul eco. Există forme intensive, adică pe un hectar poate fi obținută o producție însemnată, dar și forme moderne, cu soiuri foarte productive, chiar pe suprafețe mai mici. Deci, în primul rând, cel interesat trebuie să fie convins că vrea un sistem sau altul. Apoi, evident, legătura cu specialistul, pentru consultanță suplimentară. Unde este cazul, prioritate capătă întocmirea proiectului și obținerea finanțării. Specialistul domeniului, însă, nu trebuie să lipsească din ecuație.
Ferma: Vorbeați despre soiuri performante. Specia în sine, se pare, capătă tot mai mult teren. Există piață? Piață internă sau internațională?
Ioan Viorel Rați: Da, cătina albă câștigă tot mai mult teren pentru că este o specie cu foarte multe principii active, de care omul modern are și va avea tot mai mare nevoie. Aceasta, pentru că el este stresat, iar cătina albă este acea parte a naturii care îl poate ajuta enorm în a-l menține în stare normală de funcționare ca entitate biologică. In primul rând, trebuie să privim planta ca pe un furnizor de ulei. De exemplu, ca pe un măslin. Spre deosebire de măslin, această plantă frumoasă cu fructe portocalii produce un ulei care are și capacitatea de a dizolva alte substanțe din organismul uman, substanțe cu principii active. De aceea, uleiul de cătină albă este folosit și în industria farmaceutică, în industria cosmetică și, bineînțeles, în industria alimentară. Iar uleiul în sine aș putea să spun că poate fi considerat un produs strategic. Printre cele mai uzuale dintre numeroasele sale influențe se numără aceea de a proteja organismul de radiațiile solare.
Ferma: Românii au cultura folosirii cătinei albe și a produselor sale?
Ioan Viorel Rați: Unii da, alții nu. Cei care au cătină albă în apropierea casei, din zonele subcarpatice unde crește planta, din moși-strămoși folosesc fructele de cătină pentru diferite afecțiuni. Dar ca să devii un om modern, ca să consumi, ai nevoie de o anumită educație și de o selecție. ~n orișice caz, într-o scală de la 1 la 10 cu plante valoroase, indiscutabil cătina albă intră între primele cinci. Apoi, planta conține indispensabilul caroten, serotonină, vitamina E, ș.a.m.d., ceea ce o recomandă ca plantă valoroasă pentru sănătate.
Ferma: Dar, din altă perspectivă, aceea a atractivității fermierilor pentru această cultură? {tiu că pledați mult pentru sistemul ecologic…
Ioan Viorel Rați: Pentru mine, agricultura ecologică, nu numai că este o materie pe care o predau la Universitatea din Bacău, ci constituie o mare pasiune a sufletului. ~ncerc să transmit această pasiune și studenților mei, în special celor care, provenind din mediul rural, pot promova profitabil ideea ca oamenii să încerce să își facă anumite combinații pe terenurile lor cu agricultură ecologică.
Putem folosi această plantă și pentru a consolida anumiți versanți, iar fermierii observ că au început să înțeleagă. De asemenea, este o plantă care atrage tot felul de zburătoare, de exemplu peste 32 de tipuri de păsări, o specie care atrage rozătoare mici, toate acestea contribuind la reconstituirea unor ecosisteme. Aceste spații, cu cătină, cu ierburi specifice locului – pentru că în sistem eco nu este recomandată monocultura-, pot face mult bine comunităților rurale. Ar fi extraordinară alcătuirea unor exploatații ecologice, oaze de sănătate, din care cătina albă nu poate lipsi. Din plantația de cătină se poate câștiga foarte bine prin valorificarea fructelor, atât proaspete, cât și sub formă de suc sau sub formă uscată, din care poate fi obținută făină. Cum ar suna ca cineva să aibă o moară de făină de cătină? Interesant. Poate tradițional, nu? Ei bine, eu vă spun că și foarte sănătos, și profitabil.
Ferma: Revenim la oportunitățile de valorificare pe piață…
Ioan Viorel Rați: Da. Există și piață și chiar tot mai mare. Germania solicită cel mai mult cătina albă, pentru că ei și-au pus la punct foarte bine industria de prelucrare. Sub formă uscată, cătina albă se cere foarte mult în Asia. Chiar dacă la noi piața este abia în curs de formare, azi distanța nu mai este o problemă, fiindcă există internet și practic suntem la un click distanță de beneficiar, cu condiția să știi o limbă străină pentru comunicare și, în primul rând, să produci.
Japonia așteaptă multă cătină albă sub formă uscată. Uleiul de cătină, pentru valorificare, ar trebui produs fie din pulpă, fie din sămânță. Cele două tipuri se disting foarte bine la analize, uleiul din semințe având un conținut mai mare de lipide, iar cel din pulpa fructului de cătină albă prezentând un conținut mai bogat de carotenoizi, dar este tot ulei cu lipide. Legat de aportul de vitamine, de exemplu conținutul de vitamina C este mai mare decât în coacăze sau citrice, măceșul fiind singurul concurent al cătinei albe.
Ferma: Vă dorim să reușiți să realizați cât mai multe publicații despre cătina albă!
Ioan Viorel Rați: Vă mulțumesc, inclusiv pentru ocazia de a prezenta în câteva coordonate această cultură pe care am studiat-o îndelung, iar abia după 14 ani de cercetări, în cadrul Fructex Bacău, împreună cu Luminița Rați, am editat volumul „Cătina Albă în Exploatații Agricole”. Este un volum pentru cei care vor să înființeze asemenea plantații.
Ferma: „Cătina poate deveni o importantă sursă de venituri, poate genera afaceri, de aceea cred că nu greșesc dacă o consider «plantă pionier», o deschizătoare de drumuri în domeniul științific, protecția mediului, biotehnologie și, nu în ultimul rând, în dezvoltarea afacerilor”, ați notat în volumul evocat. Rămâne să vedem dacă viitorul apropiat va valida aprecierile legate de cultura cătinei și implicarea acesteia în viața economică și socială din România.
A consemnat Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
