Emisiile totale de GES din Uniunea Europeană între 1990 și 2020, au scăzut cu 32%, arată Raportul Eurostat privind lanțul agroalimentar din UE, ediția 2022. În 2018, UE depășise deja obiectivul de reducere de 20% a GES, care a fost stabilit pentru 2020. Obiectivul propus pentru 2030 este o reducere a emisiilor nete de GES cu 55% față de nivelurile din 1990.
PONDEREA AGRICULTURII ÎN TOTALUL EMISIILOR DE GES
Deși emisiile de GES din agricultură au scăzut cu 20,8% între 1990 și 2020, ponderea agriculturii în toate emisiile de gaze cu efect de seră a crescut de la 9,9% în 1990 la 11,4% în 2020. În România, emisiile de GES din agricultură au scăzut cu aproape 150% între 1990 și 2020.
Aproape jumătate din reducerea cantității de emisii de GES din agricultura UE a avut loc între 1990 și 1992. Între 2010 și 2020, emisiile din agricultură au crescut cu 1,5%. Cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră din agricultură au fost metanul și protoxidul de azot.
În 2020, procesele agricole din UE au produs 382 milioane de tone echivalent CO2, din totalul emisiilor nete de GES din UE, care s-au ridicat la 3,13 miliarde de tone echivalent CO2, agricultura, silvicultura și pescuitul fiind pe locul cinci în UE în clasamentul sectoarelor poluatoare cu gaze cu efect de seră, după sectorul energetic (23,3%), transport, inclusiv aviație (23,2%), gospodării, comerț, instituții și altele (15,4%), industrie și construcții (12,1%).
CEL MAI MARE POLUATOR CU METAN ȘI PROTOXID DE AZOT
Gazele cu efect de seră cuprind dioxid de carbon (CO2), protoxid de azot (N2O), metan (CH4) și gaze fluorurate (hidrofluorcarburi -HFC, perfluorocarburi -PFC, hexafluorură de sulf -SF6 și trifluorură de natriu -NF3).
Procesele agricole generează trei gaze cu efect de seră: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) și protoxid de azot (N2O). Pentru a putea compara și combina emisiile acestor gaze diferite, fiecare gaz este exprimat în tone echivalent CO2.
Metanul și protoxidul de azot sunt principalele gaze cu efect de seră generate de agricultură, care a fost și cea mai mare sursă de emisii ale acestor gaze, producând 55,4% din emisiile de metan și 80,1% din emisiile de protoxid de azot din UE. Ambele cote au crescut în ultimele trei decenii. Agricultura a generat, în schimb, doar 0,4% din poluarea cu CO2 din UE, procent rămas neschimbat între 1990 și 2020.
CARE SUNT SURSELE DE POLUARE DIN AGRICULTURĂ
Fermentația enterică sau fermentarea furajelor în timpul proceselor digestive ale animalelor este o sursă de emisii de metan.
Terenurile agricole sunt o sursă de emisii de dioxid de carbon, metan și protoxid de azot, însă pot și stoca gaze cu efect de seră.
Emisiile din gestionarea gunoiului de grajd sunt aproximativ două treimi metan și o treime protoxid de azot.
Deși emisiile generate de agricultură au scăzut în ultimele trei decenii, cu 22,3% din fermentația enterică, cu 18,5% din solurile agricole, respectiv cu 22% din gestionarea gunoiului de grajd, acestea încă ocupau procente mari în totalul emisiilor agricole de GES în anul 2020. Mai precis, emisiile din fermentația enterică au reprezentat 42,9% din toate emisiile de gaze cu efect de seră din agricultura UE în 2020, terenurile agricole au generat 38,4% din poluarea cu GES provenite din agricultură, iar gestionarea gunoiului de grajd – 14,8%.
BOVINELE POLUEAZĂ MAI MULT DECÂT PORCINELE
Cea mai mare parte (86%) a emisiilor de GES cauzate de fermentația enterică provine din sistemul digestiv al bovinelor. Aceste emisii au scăzut cu 22% între 1990 și 2020, dar scăderea emisiilor de GES a avut loc, în principal, în primul deceniu al acestei perioade. Între 2001 și 2020, emisiile de GES din fermentația enterică au scăzut cu doar 6%, în timp efectivul de bovine a scăzut, în aceeași perioadă, cu 8%, arată datele raportului Eurostat.
Deși numărul de suine din UE este aproape dublu față de numărul de bovine, fermentația enterică a porcinelor reprezintă doar 2% din totalul emisiilor de GES generate de fermentația enterică.
Și în ceea ce privește emisiile de GES generate de gestionarea gunoiului de grajd, atât cantitatea de azot, cât și emisiile de GES au scăzut mai mult în sectorul creșterii suinelor decât în cel al creșterii bovinelor.
În 2020, agricultura UE a generat echivalentul a 382 milioane tone de CO2!
TOP POLUATORI DIN AGRICULTURA UE
Dintre statele membre ale UE, Franța a înregistrat cele mai mari emisii de metan și protoxid de azot din agricultură (18,3% și, respectiv, 19,6% din totalul UE) în 2020, urmată de Germania (15,1% din emisiile de metan și 16,4% din emisiile de protoxid de azot din agricultura UE), Spania (11,4% metan și 8,1% protoxid de azot), Polonia (6,8% metan și 10,3% protoxid de azot). Agricultura din Italia a generat, de asemenea, 9,3% din totalul emisiilor de metan provenite din agricultura UE.
România a fost responsabilă de 4% din emisiile de metan, respectiv de 5,8% din emisiile de protoxid de azot provenite din agricultura UE în 2020.
CÂTE PESTICIDE CONSUMĂ UE?
În contextul unei Europe care se ambiționează să devină tot mai ”verde”, ne-am uitat peste cele mai recente date statistice privind consumul de pesticide și de îngrășăminte chimice în agricultura UE.
Statele membre ale UE în care au fost vândute cele mai mari cantități de pesticide sunt Germania, Franța și Spania, însă clasamentul a variat în funcție de tipul de pesticide.
Click AICI și află cine și câte pesticide consumă în Uniunea Europeană și unde se află România?
un articol de
VIOLETA MÂȚ
