Zilnic, cantităţi însemnate de tomate, ardei, vinete, varză, ceapă, rădăcinoase se transportă către piaţa liberă sau către platformele supermarketurilor.
Claudiu Breazu, cunoscut legumicultor din Glodeanu Sărat, deţine un hectar de solar. A cultivat hibrizi de tomate atent aleşi pentru a fi culeşi eşalonat. Zilnic, împreună cu familia, adună roşii proaspete şi parfumate şi le transportă la piaţa liberă din comuna buzoiană.
„E A 5-A SĂPTĂMÂNĂ DE CÂND VÂND ÎN PIERDERE!”
“La noi e un vârf de activitate în aceste zile: udăm tomatele, le copilim, le stropim dacă este cazul sau le fertilizăm. Durerea mare este că-i supraproducţie, oferta este mare şi preţurile s-au prăbuşit. Mulţi dintre cultivatori au ajuns să vândă în pagubă. La mine este deja a cincea săptămână de când dau sub preţul de producţie. Roşia pleacă la 2,5 lei din fermă, în timp ce producerea unui kilogram mă costă undeva între 3 şi 5 lei/kg. dar au fost zile când nu era cerere pe piaţă şi a trebuit să comercializăm şi cu un leu. În plus, se aruncă din legume. Din cauza plafonării preţurilor, marketurile nu mai cumpără marfa. Este cel mai greu an din toţi anii ăştia, se aruncă foarte multă marfă”, ne-a declarat legumicultorul din Buzău.
”TOMATA” TREBUIE REGÂNDIT!
Pentru primul ciclu de legume, Claudiu Breazu a avut castraveţi semănaţi pe o suprafaţă de 60 de ari. A reuşit să-i vândă la un preţ mulţumitor. Nu s-a înscris în Programul Tomata pentru că nu-i ajută pe cultivatori ale căror venituri sunt tot mai mici de la an la an.
“Acum roșia este cu un preț de nimic, derizoriu. Cheltuielile sunt extraordinar de mari iar banii sunt infimi. Cu 15 lei baxul, din care 5 lei este preţul cartonului, al ambalajului, chiar dacă iei 15 mii de lei contravaloarea programului, nu faci mare lucru. Şi aşa că în loc să fie o subvenţie, mai degrabă este un faliment! Nu zis că Programul Tomata nu ar fi bun, orice ajutor este binevenit, doar că el trebuie gândit şi calculat sub altă formă, nu aşa cum se desfăşoară”, a susţinut acesta.
„CRED CĂ VA FI UN ABANDON MARE ÎN LEGUMICULTURĂ!”
Pe acest fond, fermierul spune că la final nu este sigur că îşi va scoate cheltuielile de producţie, care au crescut în fiecare an cu cel puţin 10 procente.
Claudiu Breazu nu întrezăreşte luminiţa de la capătul tunelului în ceea ce priveşte viitorul legumiculturii. “Deja, în fiecare an constatăm că suprafeţe cultivate cu legume se reduc cu mai bine de 10 la sută iar eu cred că anul ăsta va fi un abandon foarte mare în rândul cultivatorilor de legume”, a prognozat el.
MARILE AMBIȚII ALE COOPERATIVEI ”GUSTURI DE LA ȚARĂ”
În opinia lui Claudiu Breazu, asocierea legumicultorilor este singura cale de reuşită. “Pentru a produce mai bine şi a vinde mai organizat am înfiinţat Cooperativa Gusturi de la ţară, fondată de 9 membri din 6 bazine legumicole: Olt, Ilfov, Ialomiţa, Timiş, Prahova şi Buzău, la care au aderat şi alţi 20 de cultivatori. Lucrăm peste 5 ha de solar şi 20 ha în câmp deschis şi acoperim tot spectrul de legume”, ne-a declarat Claudiu Breazu, director executiv.
Noua cooperativă speră să înceapă livrările de marfă proaspătă chiar din această lună şi are mari ambiţii de început. “Deja am încheiat contracte cu marile lanţuri de magazine, vom vinde şi pe piaţa liberă şi ne-a ofertat cineva pentru export pe relaţia Germania, dar suntem în discuţii pentru a intra și pe pieţele din Italia şi Spania. Intenţionăm să construim o fabrică de procesare, depozite şi să deschidem o reţea de magazine”, a susţinut Breazu.
Citeşte AICI despre LUCRĂRILE CU CARACTER SPECIAL la sfârşit de august în legumicultură!
un articol de
MARIAN MUȘAT
