Anul 2018 s-a dovedit a fi unul extrem de capricios în majoritatea arealelor de cultură din ţară. Primăvara s-a lăsat mult aşteptată, plantatul cartofului fiind întârziat chiar cu 3-4 săptămâni în unele zone. Apoi, vremea rece, care a continuat şi în aprilie, a întârziat încolţirea, răsărirea şi, implicit, dezvoltarea culturii. Din cauza secetei timpurii de vară (practic până în iunie n-a plouat semnificativ), iniţierea tuberizării a fost defectuoasă, determinând formarea unui număr mic de tuberculi la cuib şi favorizând dezvoltarea râiei comune (Streptomyces scabies).

Începând cu jumătatea lunii iunie şi până la sfârşitul lui iulie a plouat aproape zilnic în foarte multe zone, cumulându-se şi 500 mm şi chiar mai mult, provocând băltiri, inundaţii şi, bineînţeles, un regim aero-hidric deficitar la nivelul bilonului. Pe lângă aceste aspecte, tratamentele terestre pentru boli şi dăunători au fost aproape imposibil de efectuat, iar cele aeriene au fost doar un paliativ mult prea întârziat. Drept urmare, în multe ferme atacul de mană (Phytophtora infestans) a fost devastator, compromiţând total recolta pe unele parcele.
A urmat o nouă perioadă de secetă şi de arşiţă în august şi în septembrie, terenurile s-au compactat, recoltarea făcându-se în condiţii deosebit de grele cu pierderi mari de recoltă atât cantitativ, cât şi calitativ (leziuni mecanice, deshidratare etc).

Recolte mediocre
Producţiile medii obţinute au cunoscut o amplitudine extraordinară. Acolo unde a existat şansa unor “ferestre” pentru tratamente şi acestea au fost făcute corect, iar terenul a avut o orografie favorabilă eliminării excesului de apă, dar şi o textură favorabilă reţinerii apei în sol în timpul secetei, producţiile obţinute au fost de peste 40 tone/ha. Majoritatea GP-urilor însă s-au situat la nivele submediocre, de 5-10 t/ha, multe gospodării nereuşind să-şi recupereze cantitatea de sămânţă plantată. Nu întâmplător, fermele cultivatoare de cartof cu teren arendat au retribuit cu produsul cartof de 3-4 ori mai mult în 2018 decât în anii precedenţi. Încă nu se cunosc date oficiale de producţie la nivel naţional, dar din estimările Federaţiei Cartofului, producţia medie depăşeşte puţin 12 t/ha.
O situaţie similară se afla la nivelul întregului continent european. Grupul celor cinci mari producători (Germania, Franţa, Olanda, Belgia şi Marea Britanie) a obţinut producţii cu până la 40% mai mici decât anii trecuţi. În Olanda, spre exemplu, s-a înregistrat în această vară cel mai călduros şi secetos an de când se fac înregistrări meteorologice, depăşind anul record 1976, când s-au înregistrat în iunie, pentru prima dată, temperaturi de 37 grade C.

Piaţa a explodat iar preţurile au luat-o razna
Având în vedere creşterea accelerată a consumului de produse procesate din cartof din ţările asiatice, unde populaţia este în plin proces de schimbare a obiceiurilor alimentare, plus America de Sud, în special Brazilia, ne putem imagina de ce piaţa a explodat, iar preţurile au luat-o razna. Astăzi, preţurile future pentru luna aprilie 2019 pe piaţa europeană sunt în jur de 315 euro/tonă, cu vârfuri de 400 euro/tonă, comparativ cu 90-120 euro/tonă anul trecut. Şi în Polonia (cea mai mare suprafaţă cultivată în Europa), marele nostru concurent în piaţa internă, preţul a crescut la 180-200 euro/tonă, faţă de 60-90 euro/tonă anul trecut.
Revenind pe plaiurile mioritice, unde cultura cartofului se află într-un moment de răscruce, ne punem întrebarea: Vor mai cultiva fermierii noştri această aşa-zisă ”a doua pâine a românului” sau vor renunţa la ea? Răspunsul îl aflaţi în pag. 56-57, într-un interviu acordat de Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei Naţionale “Cartoful” din România (FNCR).

CRIZA CARTOFULUI DE SĂMÂNŢĂ
Cartoful pentru sămânţă a suferit şi mai mult în anul 2018, cantităţile recoltate fiind cu până la 50% mai mici decât în 2017. La această oră, disponibilitatea este foarte redusă, iar preţurile sunt de-a dreptul prohibitive pentru mulţi fermieri.
În România, practic, nu se mai găseşte cartof de sămânţă pentru vânzare. Oricum era foarte puţin. Din import, o tonă de cartof pentru sămânţă Elită a ajuns la 960 euto/tonă; dacă adăugăm şi transportul, trecem de bariera psihologică de 1000 euro/tonă!

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)