Capra, de la “vaca săracului”, la “brânza bogatului” (II) - Revista Ferma
4 minute de citit

Capra, de la “vaca săracului”, la “brânza bogatului” (II)

expozitie zootehnica m Capra, de la “vaca săracului”, la “brânza bogatului” (II)

De această dată vom face o scurtă prezentare a acestui sector la nivel mondial, punând accentul pe producţiile obţinute din exploatarea caprinelor, precum şi pe valorificarea acestora.

Activitatea de creştere a caprinelor, la nivel mondial, are drept scop producerea de carne, de lapte şi de păr/lână sau piele, acestea din urmă fiind mai puţin valorificate.

Prin producţiile lor, caprinele asigură importante cantităţi de lapte şi de carne, recunoscute ca fiind produse dietetice, cu conţinut mic de colesterol, dar şi cu proprietăţi miraculoase în tratarea şi ameliorarea unor afecţiuni.

Interesul economic sporit acordat caprinelor este determinat de capacitatea lor lactogenă, de 8-20 de ori mai mare decât propria lor greutate corporală, faţă de numai 6-7 ori la vacile Holstein, spre exemplu”, spune Stela Zamfirescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Crescatorilor de Capre (ANCC) „Caprirom”, în cartea sa „Noutăţi în creşterea caprinelor” (Ex Ponto, Constanţa 2009).

În lume se cresc peste 700 milioane de capre, exploatate pentru producţia de lapte şi de carne, cu preponderenţă în ţările în curs de dezvoltare din Asia şi din Africa. China deţine un sfert din şeptelul mondial de caprine, cu peste 200 milioane de capete.

Pe plan european există 18 milioane de capre, iar creşterea caprinelor este orientată cu prioritate spre producţia de lapte şi spre obţinerea diferitelor sortimente de brânzeturi. Europa deţine doar 2% din şeptelul mondial, dar 20,5% din producţia mondială de lapte şi 3% din cea de carne.

Franţa ocupă un loc fruntaş, deţinând şeptelul cel mai ameliorat din lume, iar 20% din producţia mondială de lapte de capră se realizează tot aici, mai mult de 90% din laptele de capră fiind vândut sub formă de brânză.

Francezii spun că, deşi capra este considerată vaca săracului, brânza de capră este a bogatului”, potrivit Stelei Zamfirescu. În centrul şi în vestul Franţei se cresc aproximativ 50% din totalul caprelor de lapte din această ţară. 

Nevoia de organizare a relaţiei producţie-consum

Industria caprelor de lapte depinde de competiţia producţiei de lapte de la capră, de la oaie şi chiar de la bivoliţă. Producţia caprelor de lapte are o piaţă specificată (lapte dietetic, proaspăt sau convertit în brânză). La nivel mondial, India este cel mai important producător de lapte de capră, dar consumul se înregistrează cu preponderenţă la nivel local.

În ţările dezvoltate, doar 5% din laptele total de capră este comercializat, producţia fiind în majoritate destinată autoconsumului sau comercializată între sate, în lipsa organizării unui sector de producţie controlat, cum se întâmplă cu laptele de vacă.

Prin urmare, se simte nevoia unei organizări a pieţei laptelui pentru consum urban: să se comercializeze brânzeturi la preţuri ridicate pentru consumatorii urbani, prin organizarea relaţiei dintre consum şi producţie.

Producţia cărnii de capră. Pe plan mondial, carnea se consumă local şi se comercializează în pieţele locale sau regioale. Consumul cărnii de capră este redus în prezent, însă există oportunităţi pentru creşterea acestuia datorită imaginii ecologice a cărnii, a calităţii dietetice, sau criza de hrană. China deţine 30% din producţia mondială de carne, fiind urmată de India, de Nigeria şi de Iran.

Producţia de fibre. Părul de capră se prelucrează pentru obţinerea a două tipuri de produse: Mohairul, produs de capra Angora şi firele de Caşmir, produse de caprele cu aceeaşi denumire, iar 50 la sută dintre acestea se produc în Africa de Sud, restul în Texas, Turcia, Argentina, Australia, Noua Zeelandă şi în unele ţări europene.

Producţia mondială de fibre a scăzut de la 25 mii tone, la 12 mii, în ultimii cinci ani, iar preţul a ajuns de la 6 euro/kg, la 15 euro/kg.

În concluzie: nivelul de organizare în sectorul creşterii caprelor depinde de standardele de viaţă ale consumatorilor pe orice piaţă, ţinând cont şi de direcţionarea alimentaţiei din ce în ce mai mult spre produse agroalimentare cu valoare nutriţională şi biologică superioară.

Informaţiile ne-au fost furnizate de ANCC Caprirom.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →