Fermierul Marian Rădoi din oraşul Măgurele, ca şi mulţi alţi agricultori ilfoveni, ne vorbeşte de o mare nedreptate despre care se ştie şi nu se face nimic ca să fie înlăturată.
Chestiunea este legată de faptul că sunt proprietari de terenuri care declară pământul la APIA şi încasează subvenţia pe suprafaţă, deşi pământul lor este lucrat de alţii. Başca, mai iau şi arenda de la cei care îl cultivă.
De la Revoluţie, proprietarii au lăsat terenurile de izbelişte. Noi le-am ridicat potenţialul de producţie iar ei beneficiază de foloase necuvenite. Ăştia sunt bani europeni alocaţi doar celor care lucrează efectiv terenul. Pentru ce încasează proprietarul 176 de euro?
MARIAN RĂDOI
Agricultor din Măgurele
CERC VICIOS: TERENURI LUCRATE LA NEGRU! MUCLES!
„De ce APIA nu le cere acte doveditoare că lucrează terenul?”, se întreabă nedumerit agricultorul. „Instituţia este obligată să ştie cui dă cei 176 euro pe hectar subvenţie pe suprafaţă. Şi apoi, tot ei, proprietarii, cu tupeu nemăsurat, sunt şi primii care vin să încaseze arenda?! Şi vreau să vă spun că aceasta s-a dus în sus de la 600 la 800 kg de grâu pe hectar pe an”.
Se mai întâmplă un fenomen semnalat de agricultorul ilfovean. Proprietarii nu doresc să încheie contracte de arendă cu fermierii, adică cei care le cultivă „la negru” terenurile! Iar aceştia din urmă nu le pot cere intrarea în legalitate, deoarece pot pierde… obiectul muncii. Şi sunt mulţi care abia aşteaptă oferte de a cultiva noi terenuri.
Aşa că este un cerc vicios, la limita nerespectării legii!
APIA SĂ CEARĂ DOCUMENTE!
„Soluţia e următoarea: în momentul în care proprietarul se duce şi declară la APIA că munceşte terenul lui, funcţionarii să îi ceară acte doveditoare: factură pentru achiziţia de sămânţă certificată, pentru erbicide, fungicide, insecticide, contract de prestări servicii… Paradoxul este că APIA îi anunţă mai întâi, iar aceştia mă sună pe mine să le spun ce cultură am pus pe terenul lui? Totul se face din biroul APIA!”, explică Marian Rădoi.
Acesta susţine că este extrem de ciudat că circa un sfert din terenurile declarate la APIA din comunele Măgurele şi Cornetu aparţin unor oameni în vârstă, între 70 şi 80 de ani, câţiva se apropie şi de… 100 de ani!
„PROPRIETARI” FĂRĂ ACTE?!
Marian Rădoi susţine că în zonă circa 50 la sută din terenuri sunt lucrate fără acte. Primăriile au destul teren nerevendicat… rezervă de fond funciar!
Şi iute s-au aciuat „băieţii deştepţi” deveniţi peste noapte … „apropitari”! „Uite! Îţi dau terenul, nu am acte pe el, îmi dai şi mie din ce produci!”, se adresează aceştia fermierilor.
Marian Rădoi lucrează de 15 ani aproximativ 300 ha de teren, cea mai mare parte din suprafaţă fiind preluată cu contract de arendă în zona: Măgurele, Clinceni, Domneşti, Cornetu şi Bragadiru.
AUTOSTRADA I-A DISTRUS GRÂUL ŞI USTUROIUL
Una dintre marile nemulţumiri ale fermierului Marian Rădoi – dar nu numai a lui, ci şi a altora, cum ar fi fratele său Daniel, dar şi una dintre verişoare – este legată de Autostrada de Centură Bucureşti (A0) care trece direct prin localitate.
Ce s-a întâmplat de fapt? Pe traseul unde trece autostrada avea un teren preluat în arendă. Proprietarii de drept au fost notificaţi de către autorităţile din Ministerul Transporturilor că vor începe lucrările. „Ei au fost avertizaţi că urmează să fie expropriaţi şi aveau obligaţia să mă anunţe să nu mai le cultiv terenurile. Însă nu au făcut-o şi m-au lăsat să semăn grâul şi să fac o cultură de usturoi, în speranţa că vor lua bani şi de la mine şi de la cei cu autostrada. S-a intrat cu utilajele pe mai bine de 20 de hectare ocupate de culturi agricole şi am înregistrat o pagubă (bani cheltuiţi şi profit nerealizat) de vreo 150 de mii de lei. În aceeaşi situaţie a fost şi fratele meu Daniel Rădoi, mic fermier”, susţine Marian Rădoi.
CNAIR ÎI IGNORĂ SESIZAREA!
Mai mult decât atât, construcţia autostrăzii i-a afectat şi o parte din terenul al cărui proprietar este.
„Este vorba despre 1.300 mp, pământ moştenit de la bunicii mei care au luptat în război pentru ţara asta. Terenul este amplasat în intravilan pentru am plătit taxele şi impzitele aferente. Or, când a venit construcţia magistralei rutiere, s-a găsit şi excepţia: intravilan, dar cu excepţia culoarului pe care va trece autostrada! Ca atare, şi despăgubirile sunt mai mici, la nivelul a 4 euro pe mp, în timp ce pe grila notarială preţul este de 17 euro. Vreau să fiu despăgubit la preţul real, conform grilei notarului!”, precizează Marian Rădoi din Măgurele.
Fermierul a notificat conducerea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, de la care nu a primit niciun răspuns!
Consultând un avocat, Marian Rădoi este hotărât să se îndrepte printr-un proces civil împotriva proprietarilor de teren care nu l-au mai anunţat să le lucreze parcelele pe care a fost proiectat culoarul construcţiei autostrăzii.
un articol de
MARIAN MUŞAT
