Campanie agricolă fără noi restricţii la pesticide - Revista Ferma
5 minute de citit

Campanie agricolă fără noi restricţii la pesticide

pesticide1 m Campanie agricolă fără noi restricţii la pesticide

Pachetul legislativ propune interzicerea folosirii substanţelor toxice mutagene, cancerigene şi a celor nocive pentru reproducţie şi pentru sistemul endocrin. Alte texte legislative stabilesc că utilizarea pesticidelor în locuri precum parcurile publice, terenurile de sport şi de recreere, incintele şcolare şi spaţiile de joacă pentru copii şi în vecinătatea unităţilor de îngrijire medicală ar trebui redusă la minimum sau interzisă.

Cu toate acestea, “cel puţin pentru următorii doi ani, agricultorii din spaţiul comunitar vor putea folosi aceleaşi substanţe ca şi până acum,” ne-a declarat Alexandru Alexandri, vicepreşedinte al Societăţii de Protecţia Plantelor din România (SPPR).

Potrivit acestuia, regulamentul a fost votat de PE, însă va intra în vigoare la cel puţin un an de la semnarea lui de către Comisia Europeană (CE) şi după publicarea lui în Jurnalul Oficial al UE. “La mijlocul acestei luni, PE şi CE se vor întâlni pentru a stabili datele de intrare în vigoare a prevederilor noului regulament, precum şi alte termene pentru eventuale derogări.

Deocamdată, va urma o perioadă de tranziţie, timp în care la nivel instituţional vor începe pregătirile pentru promovarea noilor norme, iar anumite substanţe se vor analiza şi reanaliza, abia după aceea, în timp, se va stabili care dintre acestea vor fi interzise,” ne-a mai spus Alexandru Alexandri.

În plus, dacă legea va trece şi de Consiliu, pesticidele propuse a fi eliminate nu vor fi însă retrase de pe piaţă decât după expirarea licenţei de comercializare, licenţă valabilă zece ani.

“Lista neagră” a pesticidelor este neoficială

În ceea ce priveşte existenţa unei liste cuprinzând 22 de substanţe active, Alexandri a mai spus că aceasta nu este oficială. De asemenea, Asociaţia Europeană de Protecţie a Culturilor (ECPA) anunţă, prin intermediul site-ului Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), că noul regulament nu cuprinde nici o „listă neagră” a substanţelor active.

“În cadrul negocierilor care au avut loc (în data de 13 ianuarie, n.r.), criteriile de excludere a substanţelor active au reprezentat un subiect cheie. (…) Noul regulament cuprinde criterii conform cărora toate substanţele vor fi evaluate. Noul regulament permite, de asemenea, Comisiei să ia în consideraţie necesitatea utilizării de substanţe active în agricultură.

Din aceste motive nu este posibil să fie stabilite înainte care substanţe vor fi afectate de către criteriile de excludere atâta timp cât prezentul proces de evaluare nu este încă finalizat. (…) Cele 22 de substanţe menţionate ca fiind pe «lista neagră» au fost identificate într-un studiu realizat de Kemi, Agenţia Suedeză de Chimicale. Dar însăşi Kemi a arătat că studiul este «o evaluare preliminară» şi recunoaşte că «unele dintre criterii nu sunt precis definite»”, se precizează în comunicatul ECPA.

Sistem de evaluare bazat pe risc şi pe hazard
 
Un impact important asupra agriculturii din punct de vedere al plasării pe piaţă a produselor pentru protecţia plantelor îl vor avea „criteriile de evaluare a substanţelor active”. Sistemul de evaluare are la bază două aspecte: riscul generat în mediul de aplicare (risc based criteria) şi pericolul intrinsec al substanţelor active (hazard based criteria), acesta din urmă fiind cel agreat de CE.

Votul parlamentărilor europeni facilitează şi procedurile de autorizare a produselor fitosanitare în UE pe principiul recunoaşterii mutuale a substanţelor aprobate în trei zone din Uniune (nord, sud şi centru). „S-a renunţat la criteriul de risc, în favoarea criteriului de hazard, cel din urmă fiind unul foarte dur.

Ori, prin aplicarea unor măsuri simple, pericolul poate fi redus sau chiar eliminat, la fel cum şi riscurile prezentate de o anumită substanţă se pot diminua. În plus, criteriul hazard lasă loc interpretărilor subiective: la analizarea dosarului pentru substanţa activă se lasă foarte multă libertate de apreciere experţilor ţării raportoare, care pot fi influenţaţi de condiţiile din ţara lor.

De exemplu, să luăm un caz ipotetic: se poate ca o substanţă folosită în doze chiar extrem de mici într-o ţară mediteraneană, unde mediul este uscat, să aibă o persistenţă mult mai mare făţă de folosirea ei într-o ţară nordică în condiţii de umiditate mult mai mari, unde substanţa va intra într-un proces de degradare mai rapid.

În România se vor putea lua măsuri cu caracter local doar în cazul dosarului pentru produsul comercial,” a precizat Alexandru Alexandri.

Planuri naţionale de acţiune

Raportul propune crearea unor planuri naţionale de acţiune, menite să stabilească obiective în vederea reducerii utilizării pesticidelor şi a riscurilor asupra sănătăţii umane. „Statele membre iau toate măsurile necesare pentru promovarea gestionării dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate, oricând este posibil, metodelor nechimice, astfel încât utilizatorii profesionişti de pesticide să treacă la utilizarea practicilor şi produselor disponibile pentru remedierea aceleiaşi probleme a dăunătorilor, care prezintă cele mai mici riscuri pentru sănătatea umană şi pentru mediu”, se precizează în Regulament.

Unele substanţe active cu anumite proprietăţi ar trebui să fie identificate la nivel comunitar ca fiind susceptibile de înlocuire.

„Îngrijorarea noastră este legată de faptul că dacă anumite substanţe vor dispărea de pe piaţă, vor rezulta probleme cu caracter tehnic, dar şi comercial, în ultimul caz, deoarece prin micşorarea numărului de substanţe active se diminuează şi concurenţa, ceea ce implicit va conduce la creşterea preţurilor la pesticide.

În ceea ce priveşte înlocuirea, problema este dificilă, întrucât cercetările pentru promovarea unei substanţe active noi durează cel puţin zece ani, aceasta pe lângă costurile mari pe care le implică ”, a mai spus Alexandri.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →