Călin Tomescu a pariat pe orz şi a câştigat... 8 tone/hectar - Revista Ferma
9 minute de citit

Călin Tomescu a pariat pe orz şi a câştigat… 8 tone/hectar

La 26 de ani, Călin Tomescu lucrează 200 de hectare de teren în Dudeştii Noi, judeţul Timiş. A absolvit, acum doi ani, Facultatea de Agricultură la USAMVB Timişoara, iar rolurile sunt puţin inversate în ferma familiei: el lucrează efectiv în câmp, pe toate utilajele, iar tatăl său îl ajută.

În 2020, a semănat 22 de hectare cu orz, în jur de 60 de hectare cu grâu, 50 de hectare cu soia, 20 de hectare cu floarea soarelui şi aproape 50 de hectare cu porumb.

 

„Orice tip de sol ai, trebuie să conservi apa în el!”

„Noi nu putem iriga, deci trebuie să facem totul din tehnologie. Eu sunt singurul din zonă care nu ară pământul, de vreo cinci ani. Humusul, cea mai importantă parte din sol, materia organică, creşte undeva între 5 şi 10 centimetri. Dacă vin cu plugul la 30 de centimetri, îmi distrug humusul, şi atunci ce fac? La semănat, toamna, fac doar o scarificare superficială, la maximum cinci centimetri adâncime, cu discul, nu disc greu, chiar dacă la noi solul e foarte greu, nu e cernoziom. Orice tip de sol ai, trebuie să conservi apa în el. Dacă am avea irigaţii, aş face cultură dublă, de grâu şi de soia”, spune Călin Tomescu.

 calin tomescu recoltat orz 2020_b

Cea mai bună cultură în 2020: Peste 8 tone de orz la hectar!

 

Anul acesta, deşi a fost secetă, a obţinut cea mai bună producţie la cultura de orz de toamnă: a recoltat peste 8.000 kg/ha. Orzul l-a semănat în 10 octombrie, când era deficit mare de apă. Pe 16 ha – Jup, de la Caussade, iar pe alte 6 ha – orz bază de la Gherla. Cultura premergătoare a fost grâu, ceea ce „nu e foarte indicat”, recunoaşte tânărul fermier, dar spune că „dacă orzul merge pentru furajare, nu este o problemă foarte mare”.

Fertilizare orz: 150 kg/ha DAP încorporat cu discul, în septembrie, 150 kg/ha uree, aplicate în două etape, la sfârşitul lunii februarie şi la jumătatea lunii martie şi 200 kg/ha Nitrocalcar cu sulf – 100 kg/ha aplicate la împăiere, şi 100 kg/ha aplicate la înspicat.

Seceta de anul acesta l-a determinat să se gândească serios ca de anul viitor să aplice îngrăşăminte lichide, care au o absorbţie mai bună în sol.

 calin tomescu culturi_b

Tratamente la orz: Prea multe sau prea puţine?

 

Tratamente orz: TI – Zizan 500 SC, la sfârşitul lunii februarie; TII – Falcon 460 EC, la sfârşitul lunii martie; TIII -Falcon 460 EC + erbicid Secator, în 20 aprilie; TIV – Nativo Pro 325 SC, la spic în floare, în luna mai.

„Sunt multe, dar dacă nu aplicam toate tratamentele, nu obţineam aşa producţie. Primul tratament a fost preventiv, cam pe toate le fac preventiv, nu prea las să se vadă boala pe plante, iar al treilea tratament a fost făcut pentru pătarea în ochi pe tulpină. În plus, anul acesta am intrat destul de devreme şi cu un insecticid împotriva Lema. Ultimul tratament cred că a fost esenţial pentru producţie. Am avut o parcelă martor, unde am aplicat doar două tratamente, iar de acolo am scos doar cinci tone de orz pe hectar”, susţine Călin Tomescu.

 calin tomescu ORZ in depozit_b

Ce a făcut diferenţa dintre producţia de orz şi cea de grâu?

Grâu a semănat, în toamna lui 2019, pe 60 de hectare, în aceeaşi dată în care a semănat şi orzul. A ales să meargă cu două soiuri: Anapurna şi Apache, de la Limagrain. În anii trecuţi a avut şi Glosa, despre care spune că „are o calitate foarte bună, dar cantitate mai redusă”. Singura deosebire faţă de orz a fost că la grâu a aplicat doar trei tratamente, însă producţia medie pe fermă în acest an a fost de numai 4.000 de kilograme de grâu pe hectar.

„Din iarnă au ieşit foarte bine ambele culturi, dar ce cred eu că a făcut diferenţa de producţie, deşi am aplicat aceeaşi tehnologie la orz şi la grâu, este că orzul a prins o ploaie de 5-6 litri cu vreo două săptămâni înainte de împăiere, când a fost aplicat şi nitrocalcarul, ceea ce l-a ajutat. Aia a fost perioada critică la orz. Din februarie până la înspicat am avut doar 20 de litri de apă. Grâul a stagnat şi a fost mai întârziat şi din cauza variaţiilor de temperatură din primăvară, şocul termic a fost puternic”, explică tânărul fermier.

 

Preţul corect la orz

Acesta spune că orzul îl vinde după recoltat, iar grâul îl depozitează şi îl vinde în decembrie sau în februarie, când preţurile sunt mai bune: „Încercăm să mergem pe grâu de panificaţie, pe care îl depozităm şi îl vindem iarna, cui oferă un preţ mai bun”, spune tânărul.

La recoltat, preţul orzului era de 58-65 de bani pe kilogram, iar pentru grâu, de 65-70 de bani pe kilogram. La un cost de producţie ce depăşeşte 2.500 de lei pe hectar, preţul corect ar fi de de 75-80 de bani pentru kilogramul de orz şi de peste 1 leu pentru kilogramul de grâu, crede Călin Tomescu.

 calin tomescu seamana in miriste_b

„Înverzirea”: Obligaţii versus beneficii

„Eu aş face înverzire şi dacă n-ar fi obligatoriu, pentru că fac pentru mine. Imediat ce recoltez, intru la semănat, cât mai este umiditate în sol, direct în mirişte, cu semănătoare. Mă costă cinci litri de motorină pe hectar semănatul direct în mirişte, plus 100-150 de lei pe hectar înfiinţarea unei culturi verzi, cu tot cu sămânţă şi motorină.

Înverzirea este un lucru foarte bun, dar e prost gândit faptul că nu sunt aprobate mai multe combinaţii de plante. În alte ţări, sunt şapte, zece combinaţii de plante pentru înverzire. Pe noi ne obligă APIA să semănăm muştar cu rapiţă. De exemplu, ridichea furajeră, care mie mi se pare cea mai bună cultură pentru înverzire, nu este acceptată pentru ZIE (zonele de interes ecologic)”, spune, uşor revoltat, fermierul timişean. Călin Tomescu recunoaşte că seamănă muştar cu rapiţă doar pe suprafaţa minimă obligatorie pe care o cere APIA, iar pe restul suprafeţei pune ridiche furajeră.

„Nici soia nu este încadrată la culturi pentru înverzire. Dacă eu fac înverzire cu alte culturi şi poate fac mai bine, de ce să-mi taie subvenţia?”, se întreabă Călin Tomescu.

 calin tomescu recoltare orz_b

De ce este necesară agricultura de precizie!

„Am auzit multă lume zicând că nu merită să investească în agricultura de precizie. Eu cred că merită, şi încă foarte mult, pentru că, de exemplu, într-o solă nu ai aceeaşi structură de sol şi ai nevoie de rată variabilă la semănat, la fertilizat. Se poate vedea, inclusiv la recoltat, cu ajutorul GPS-ului şi cu un cântar pe combină, ce parte a solei a fost mai bună şi ce parte a fost mai slabă.

În plus, cred că cel mai important lucru pentru orice fermier sau agronom este să realizeze cartarea solului, pentru a vedea exact ce şi cât trebuie să pună în fiecare loc, pentru că degeaba dăm mult şi facem producţie bună, dacă facem costuri mari, înseamnă că avem profit mic”, spune Călin Tomescu.

Deocamdată el are GPS doar pentru combină, John Deere 9880STS, cu heder de 11 m, cumpărată acum trei ani din Germania, la mâna a doua. Restul utilajelor cu care lucrează sunt mai vechi: un tractor Case de 270 CP şi unul John Deere de 90 CP, semănătoare Väderstad Rapid, disc Väderstad de 8,2 m, maşină de fertilizat şi de erbicidat Rauch.

Ar vrea să îşi înlocuiască utilajele, mai puţin combina. „Am nevoie şi de un tractor mare, cam de 400 de cai putere, şi de o maşină autopropulsată de erbicidat, chiar dacă am doar 200 de hectare. La patru tratamente, câte am făcut anul ăsta doar la orz, cel mai important este să faci lucrările exact în momentul optim, ca să nu ai pierderi”, încheie tânărul fermier.

CALIN TOMESCU FERMIER 1_b

„Degeaba facem producţie bună; dacă avem costuri mari, înseamnă că profitul e mic”Călin Tomescu, Tânăr fermier din Timiș

 

RIDICHEA FURAJERĂ – AVANTAJE

Călin Tomescu explică avantajele acestei culturi: „În primul rând, ridichea furajeră scarifică natural terenul, deoarece creşte la 20-30 de centimetri în adâncime. Iarna, bulbul putrezeşte, deci este îngrăşământ. Având frunza lată, umbreşte foarte bine solul, ceea ce mă ajută să adun umiditate în sol pentru toamnă, la semănat. În plus, ridichea nu creşte la fel de înaltă ca muştarul şi este mai uşor de încorporat mecanic în sol, această lucrare se poate face doar cu discul”.

 

EXPERIMENT CU SOIA: SPOR DE PESTE 100%

Pe o solă unde toamna trecută a semănat grâu a fost înainte soia, iar de pe o parcelă nu a recoltat soia, ci a încorporat-o în sol, ca să testeze ce efect ar putea avea ca plantă pentru înverzire. Anul acesta, de pe parcela respectivă a recoltat 8.500 de kilograme de grâu pe ha, faţă de media de 4.000 de kilograme pe hectar obţinută în fermă.

 

O altă cultură bănoasă este orzoaica de bere. Fermierul Nicolae Doru Moţ s-a ataşat de această specie agricolă care i-a adus mai mereu satisfacţii. Ce condiţii trebuie să întrunească recolta pentru a fi agreată de berari?

un reportaj de

VIOLETA MÂŢ

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →