Brateş – una dintre cele mai mari întinderi de apă din România, situată în sudul Moldovei, la confluenţa Prutului cu Dunărea, făcea parte din mica deltă a Prutului din zona de vărsare, în suprafaţă de 18.000 de hectare, ce înşira salba de lacuri şi bălţi de pe ambele maluri ale râului, începând de la Cârja (Vaslui) până spre Giurgiuleşti (Basarabia).

Iniţial, suprafaţa era de 7.428 de hectare, dar după o serie de lucrări agrotehnice începute în 1948, aceasta a fost redusă la mai puţin de o treime… Timp de peste trei decenii, pe cele 2.000 de hectare s-au dezvoltat piscicultura şi un complex de agrement. După Revoluţie, ferma de la Brateş a fost falimentată cu societatea piscicolă cu tot.

În anul 2000, activele acesteia au intrat în posesia unui om de afaceri gălăţean, interesat doar de industria agrementului. Lacul, însă, a rămas… baltă, devenind raiul braconierilor!

Mirosul banilor şi dihonia

În 2006, un fost şef de fermă la Brateş a încercat, printr-o asociere în participaţiune în cinci, să pună în valoare acest uriaş potenţial piscicol. Primii paşi au fost făcuţi: terenul de sub luciul de apă a fost concesionat pe 49 de ani, s-a întocmit un proiect Phare de 4 milioane de euro. Urmau: eliminarea braconajului, consolidarea digurilor, dragarea şi destufizarea lacului şi apoi popularea cu puiet “de vara a doua”. După un an, Brateşul ar fi produs circa 2.000 tone de peşte…

Dar între asociaţi a intervenit dihonia; între timp unul dintre ei a decedat, iar celorlalţi mirosul banilor le-a luat minţile! Voiau să vândă concesiunea pentru patru milioane de euro unui cetăţean arab, ulterior acesta ar fi vrut să dea numai două… iar afacerea s-a dus pe “apa sâmbetei”!

Polderul cu lutu-n… vale!

Aurel Zamfir (Foto), directorul regional al Sucursalei Moldova Sud – ANIF RA explică: “Iniţial, Brateşul a fost conceput doar ca polder, bazin de compensare (de preluare şi stocare) a viiturilor din bazinul hidrografic Chineja, nu ca bazin piscicol sau lac de agrement. Digul separă polderul de canalul magistral din luncă, ce asigură apa sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui.

După 42 de ani de exploatare, taluzul interior s-a erodat, fapt ce impune reabilitarea lucrărilor hidrotehnice, având în vedere evoluţia naturală şi antropică a proceselor de degradare. Există o expertiză a digului care, din lipsa fondurilor, a rămas baltă! În urma colmatării inevitabile, polderul trebuia secat şi mutat între dig şi Prut.

Apoi, versantul dinspre DN 26 (Galaţi – Folteşti) a devenit instabil, în contact cu apa, solul argilos-nisipos a început să curgă, antrenând şi calea ferată. Amânarea lucrărilor de reabilitare a polderului constituie o situaţie de risc pentru incinta amenajată Brateşul de Jos – Somova şi pentru asigurarea cu apă a sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui”.

Lacul alcalin cu fundul colmatat

Lucrările hidrotehnice trebuie întreţinute şi consolidate. Dar sunt necesare alocări de bugetare sau atragerea eurofondurilor. Un proiect al unei fundaţii se pare că va fi pus în operă cât de curând. Până atunci, lacul Brateş rămâne o jalnică întindere de apă, adâncă până la piciorul broaştei (30 cm), cu un pH ridicat (7,5-8), din cauza dejecţiilor deversate ani la rând de fostele complexe zootehnice, cu malurile cariate de lutăriile firmelor de construcţii ce-şi procură argila pentru umplutură.

Un luciu de apă murdară, mizeră şi insalubră, spălând fosta groapă de gunoi a oraşului, un lac cu fundul şi canalele drenoare colmatate, fără peşte şi fără nici o perspectivă. Părăsit de autoritatea publică locală – în patrimonial căreia exista, Brateşul a rămas ruginit şi răstignit pe crucea tranziţiei: luciul de apă aparţinând de “Apele Române”, terenul de sub apă – de ADS, iar digurile – de ANIF!

O ecosoluţie – renaturarea!

Inundaţiile din ultimii ani au readus în actualitate subiectul renaturării zonei. Oamenii politici ştiu că în contextul în care politicile europene se axează pe renaturarea în forma iniţială a multor perimetre, se poate pune şi la noi problema ca anumite zone să fie scoase din circuitul agricol, pentru a permite naturii să se dezvolte în mod firesc.