Bivolul de apă sau bivolul asiatic, aşa cum este adesea numit, este cel mai mare membru al tribului Bovini, care include iac, bizon, bivol african, diverse specii de vite sălbatice şi altele. Dacă în unele zone abia supravieţuieşte, în altele este tratat ca un adevărat rege al speciei şi îngrijit ca atare.
Există cel puţin 130 de milioane de bivoli de apă şi mai mulţi oameni depind de ei decât de oricare altul animal domestic.
Specii şi evoluţie
Bivolii de apă sunt clasificaţi în două subspecii: bivoli de râu şi bivoli de mlaştină. Bivolii de râu reprezintă peste 70 la sută din populaţia globală de bivoli de apă, apărând mai întâi în jurul anului 2500 î.Hr. în India şi 1000 î.Hr. în Mesopotamia. Ei dau mai mult lapte decât bivolii de mlaştină, folosiţi ma degrabă pentru a lucra pământul.
În America de Nord, bivolii de apă sunt încă destul de rari – specia nu a fost importată până în anii 1970 – cu estimări recente plasând populaţia SUA la aproximativ opt mii de animale. Bubalus bubalis a fost introdus probabil în Europa, din India. Printre ţările în care trăieşte acest mamifer se numără Albania, Germania, Bulgaria, Franţa, Grecia, Ungaria, România, Italia şi Spania. Cercetătorii estimează că aproximativ 4.000 de bivoli de apă sălbatici mai trăiesc liberi şi mai puţin de 2.500 dintre aceştia sunt adulţi maturi, populaţia fiind într-un declin continuu.
Reproducerea bivolilor de apă
Femela de bivoli de apă dă naştere, de obicei, o dată la doi ani, unui singur pui. Perioada de gestaţie durează 10 sau 11 luni, iar puii masculi vor rămâne cu turma timp de trei ani, în timp ce femelele rămân în general toată viaţa. Bivolii sălbatici au o durată medie de viaţă de 25 de ani, în timp ce bivolii domestici pot trăi până la 40 de ani .
Vezi aici VIDEO despre creşterea şi exploatarea bivolilor de apă în ferme!
De ce e special laptele de bivoliţă?
Laptele de bivoliţă este bogat în vitamina B12, vitamina E, Vitamina A şi riboflavină, necesară pentru formarea anticorpilor, a celulelor pielii şi a celulelor roşii ale sângelui. Este bogat, mai ales, în vitamina D şi se recomandă, în special, persoanelor alergice la laptele de vacă. Laptele de bivoliţă este de două ori mai gras decât laptele de vacă, dar conţine grăsimi bune.
De asemenea, laptele de bivoliţă conţine cu 50% mai puţin colesterol decât laptele de vacă, fiind de preferat pentru bolnavii de ateroscleroză, dislipidemii, boli cardiovasculare. Acest lapte are cu 40% mai multe proteine în comparaţie cu cel de vacă. Proteinele din laptele de bivoliţă rezistă mai bine procesării termice, făcându-l ideal pentru procesare şi transformare în brânzeturi. Nu degeaba, cea mai apreciată mozzarella este cea făcută din lapte de bivoliţă.
Descoperă cum se prepară manual mozzarella din lapte de bivoliţă!
Bovina din spatele celei mai faimoase mozzarella din Italia
Deşi bivolii de apă produc mai puţin lapte decât vitele de lapte, ceea ce produc are o aromă mai bogată. Mozzarella proaspătă „di bufala” este un fenomen al bucătăriei italiene. Unii spun că mozzarella adevărată provine doar din laptele de bivoliţă, iar mozzarella cu lapte de vacă este mozzarella fior di latte. În Italia, mozzarella de bivoliţă are o piele foarte subţire, o aromă delicată şi un centru moale. Când tăiaţi mozzarella albă de porţelan, zerul „plânge”pe farfurie.
De ce să căutaţi mozzarella cu logo şi menţiunea „Mozzarella di Bufala Campana”.
Bivolul în România
În România, numărul de bivoli a scăzut foarte mult de la începutul anilor 90. De peste zece ori. Dacă în 1989 existau în România 228.000 de bubaline, la sfârşitul anului 2018, datele Institutului Naţional de Statistică arătau doar 20.000 de capete. În evidenţele APIA erau înregistrate, în 2019, cereri de plată pentru 9.786 de bivoliţe. În ultimul timp însă, tradiţia pare să renască, deşi nu românii sunt interesaţi de creşterea bivolilor. În centrul ţării, britanicul Stuart M. Meikle a pornit business-ul Transilvania Lactate în 2012, la 15 ani de când a vizitat prima dată România. Deţine peste 500 de bivoliţe, exploatează în jur de 600 de hectare de teren luat în arendă şi o fabrică de lactate pe bază de lapte de bivoliţă.
Un alt „personaj” a decis să dea o şansă creşterii bivolilor în inima Transilvaniei.
Click AICI şi vezi povestea economistului indian care creste bivoli in Romania!
Ştiaţi că… ?
- În Transilvania, bivoliţele se numesc drigane…
- Producţia de lapte a bivoliţelor este în jur de 1.700 litri pe lactaţie, un procent de grăsime de 7 – 8%.
- părul bivolilor, rezistent şi flexibil, este folosit pentru perii şi pensule…
- în Asia bivolii sunt folosiţi pentru muncile pe plantaţiile de orez.
- În Thailanda se organizau adevărate curse cu bivoli.
- cea mai mare lungime de corn înregistrată a unui bivol de apă sălbatic este de 13 picioare şi 10 inci, mai mult decât un Volkswagen Beetle!
- Bivolii de apă petrec aproape toată ziua scufundaţi în apă până la nări sau tăvălindu-se în noroi ca porcii.
Sursa foto: Bufalo Barloti
