Revista Ferma a abordat, în mod constant, tema bioeconomiei, definind funcționalitatea și avantajele acesteia.

CE PRESUPUNE BIOCONOMIA ÎN UE

Bioeconomia este ”o activitate umană economică desfășurată prin utilizarea resurselor biologice regenerabile (biomasă) de pe uscat și din mare, cum ar fi culturile agricole, produsele forestiere, peștii, animalele și microorganismele, pentru a produce alimente, materiale de diferite tipuri și energie”.
Bioeconomia este o direcție foarte importantă în economia generală a Uniunii Europene, fiind cuprinsă în Pactul Verde, dar având dedicată și o strategie a UE, numită chiar așa: Strategia Uniunii Europene pentru Bioeconomie, lansată încă din 2012 și reactualizată în 2019.
Consiliul AGRIFISH, constituit din miniștrii Agriculturii din statele membre, a aprobat în noiembrie 2019 concluziile privind această strategie și, în 2022, a cerut Comisiei Europene să publice un raport intermediar, pentru a afla cum stăm cu bioeconomia, la nivelul Uniunii, după 10 ani de la lansarea strategiei.
În raportul intermediar de anul trecut au fost identificate tendințe pozitive, dar și nevoia unor îmbunătățiri în anumite domenii, cum ar fi amenajarea teritoriului și sporirea durabilității modelelor de consum.

DE LA VORBE LA REALITATE…

Consiliul AGRIFISH a aprobat o serie de recomandări pe care Comisia Europeană le va prelua și le va integra în documente viitoare pentru a fi comunicat finalmente statelor membre, care vor trebui să le ”internalizeze” în legislația proprie, pentru ca principiile și regulile Bioeconomiei să nu rămână vorbe goale.
În concluziile lor, miniștrii Agriculturii din statele membre au subliniat rolul-cheie pe care l-ar putea juca bioeconomia în realizarea obiectivelor de mediu și climatice din cadrul Pactului verde european, sporind în același timp competitivitatea UE, contribuind la desprinderea treptată a acesteia de dependența de combustibilii fosili și consolidând securitatea alimentară în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Miniștrii au subliniat, de asemenea, importanța promovării cercetării și inovării și a îmbunătățirii alinierii dintre progresele științifice și politica industrială.

AFACERILE DIN BIOECONOMIE

Încerc să analizez puțin recomandarea miniștrilor agriculturii din statele UE privind transferul de cunoștințe către regiunile mai puțin dezvoltate și către zonele rurale. Sună sublim și foarte generos acolo, la Bruxelles, și o spun fără urmă de ironie.
Asta trebuie să se întâmple: zonele mai puțin dezvoltate și cele rurale trebuie să beneficieze de cunoștințe, locuitorii de acolo trebuie ajutați să înțeleagă sensul și utilitatea unor transformări, apoi să fie învățați cum să aplice anumite practici.
Prin PNS-ul românesc ar urma să beneficieze de cunoștințe predate în cadrul unor cursuri organizate de firme/ONG-uri specializate vreo 65.749 de cursanți. Mulți, puțini, acesta este targetul menționat într-o analiză a planurilor naționale efectuată de Comisia Europeană.
Pe de altă parte, lucrurile s-au mai mișcat și în România, în domeniul acesta al bioeconomiei, dar strict la nivel antreprenorial, adică din inițiativă privată. Las deoparte extinderea masivă a culturilor agricole folosite ca sursă pentru biocombustibili (rapița, porumbul). Mă gândesc la proiecte finanțate din fonduri europene care reciclează gunoiul de grajd sau biomasa, prin stațiile de biogaz transformat ulterior în electricitate!

TEREN LIBER PENTRU INIȚIATIVE ÎN BIOECONOMIE

Sunt afaceri mari însă concentrate în zone dezvoltate, deseori în zona periurbană. Cum să beneficieze însă locuitorii de la țară de avantajele bioeconomiei?
Aici va trebui să răspundă Ministerul agriculturii, poate al Economiei, al Investițiilor și Proiectelor Europene, al Dezvoltării, eventual printr-o broșură publică, redactată pe înțelesul tuturor.
Cum să beneficieze de avantajele bioeconomiei tânărul sătean din șesul Teleormanului sau de pe colinele Vasluiului? Asta este provocarea, asta a recomandat Consiliul AGRIFISH, la care a participat și Petre Daea, ministrul român al Agriculturii.
Ce tipuri de afaceri ar putea fi implementate și sprijinite? Arderea deșeurilor vegetale este interzisă, amenzile sunt drastice, locuitorii nu sunt motivați să obțină compost în grădina proprie. O mică fabrică de compost în zonă ar fi oportună pentru colectarea acestor deșeuri și producerea compostului certificat, care ar aduce câștiguri locale.

Terenul este deschis pentru multe inițiative, mai trebui înțelegere și voință pentru ca lucrurile să fie puse în mișcare!

O MÂNĂ ÎNTINSĂ PENTRU ZONELE RURALE ALE UE

Concluziile AGRIFISH vor oferi Comisiei Europene și statelor membre orientări politice cu privire la dezvoltarea potențialului bioeconomiei în Europa. În special, miniștrii au solicitat Comisiei Europene:
1. Să amelioreze integrarea bioeconomiei în toate politicile și să asigure coerența politicilor. 2. Să faciliteze transferul de cunoștințe către regiunile mai puțin dezvoltate și către zonele rurale.
3. Să actualizeze strategia UE în domeniul bioeconomiei și planul de acțiune aferent și să efectueze o evaluare aprofundată a acțiunilor întreprinse la nivelul UE.

SECURITATEA ALIMENTARĂ ȘI AMBIȚIILE VERZI ALE UE

Cu toate că situaţia geo-politică din Europa este foarte complicată din cauza războiului din Ucraina, Comisia Europeană îşi menţine direcţia cu privire la consolidarea securităţii alimentare a UE. Se promovează creşterea producţiei prin folosirea terenurilor marginale şi se subliniază nevoia urgentă de a reduce şi diversifica importurile de resurse precum energie, îngrăşăminte şi hrană pentru animale.
Click AICI și află principalii factori strategici ai UE!

un articol de
STELIAN RĂDESCU