Iniţiativa fermierilor italieni a avut succes: autorităţi, asociaţii ale fermierilor, comercianţi şi agenţii de turism s-au unit şi au înfiinţat aşa numitele Bio-districte, în interiorul cărora sunt aplicate principiile agriculturii ecologice, potrivit unui articol publicat pe site-ul FAO.
Regiunea micilor fermieri
Primul Bio-district a fost înfiinţat în 2009, în interiorul Parcului Naţional Cilento, în Vallo di Diano şi Alburni, acoperind un teritoriu de 3196 de kilometri pătraţi şi incluzând 37 de municipalităţi şi 400 de ferme certificate ecologic (23% din totalul fermelor certificate ecologic din regiunea Campania). Asociaţia Italiană pentru Agricultura Ecologică a avut un rol-cheie în acest demers. Un Bio-district este caracterizat mai mult decât prin aplicarea principiilor organice în activitatea agricolă: sunt avute în vedere şi relaţiile interumane, stilul de viaţă, comportamentul alimentar şi relaţia cu mediul înconjurător.
Toată lumea beneficiază de pe urma înfiinţării unui Bio-district: fermierii au acces la piaţă şi reuşesc să vândă direct consumatorilor produsele muncii lor, activând aşa-numitul ”lanţ alimentar scurt”; consumatorii află exact de unde vin produsele pe care le cumpără, existând o transparenţă totală asupra originii producţiei agricole, ei bucurându-se totodată de prospeţimea legumelor şi a fructelor; firmele de turism pot să diversifice oferta pentru clienţii lor, oferindu-le excursii cu tematică ecologică, iar autorităţile locale asigură securitatea alimentară şi locuri de muncă. Cele mai multe ferme din Cilento sunt ferme mici, care deţin cel mult cinci hectare de teren agricol, dar care pot oferi pe lângă produsele agricole şi servicii de cazare, meniuri după reţete locale şi alte servicii subsumate principiilor ecologice. Producţia agricolă din Cilento include legume, fructe, brânzeturi, preparate din carne, vin şi ulei de măsline. Seminţele sunt obţinute din culturile locale, funcţionaând aici şi o bancă de seminţe ale unor soiuri specifice regiunii Campania sau chiar arealului agricol din Cilento.
PE CÂND UN BIO-DISTRICT ROMÂNESC?
Am semnalat acest subiect, fiindcă oferă un bun exemplu pentru felul în care fermieri din alte ţări, în cazul de faţă Italia, au luat iniţiativa şi au convins autorităţile să acţioneze în interesul lor, al fermierilor, dar şi al consumatorilor şi, de fapt, al întregii comunităţi locale. E de învăţat de la ei un lucru foarte important: fermierii au avut un obiectiv şi l-au realizat cerând implicarea autorităţilor. Mecanismul a funcţionat. Bio-districtul a fost realizat. Toată lumea are acum de câştigat.
Gândindu-mă acum la fermierii din România, nu am la îndemână un exemplu de iniţiativă a lor pusă pe masa autorităţilor, iar acestea, acţionând, să ducă proiectul comunitar la bun sfârşit. La noi, când nu e ostilitate pe faţă între agricultori şi autorităţi, e o colaborare dubioasă, urmărind satisfacerea unor interese personale sau de partid. Desigur, astfel de înţelegeri sunt făcute pretutindeni, dar, uite, mai sunt şi proiecte minunate, cum este Bio-districtul din Cilento. Ar trebui încercat şi la noi! Ssau cer prea mult atât de la fermieri, cât şi de la funcţionari?
Articol publicat în revista Ferma nr. 18/245 (ediţia 15-31 octombrie 2019)
