Doru Andrici, preşedinte, Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice, judeţul Botoşani, şi director Agroplant, localitatea Brăileşti, spune că starea de vegetaţie a culturilor este bună. „La noi în judeţ, culturile de toamnă se prezintă bine, grâul este înfrăţit pe mai mult de 70% din suprafaţă.
În general, am beneficiat de zăpadă, culturile fiind acoperite cu zăpadă aproape toată iarna, până acum două săptămâni, grosimea zăpezii fiind de circa 20 cm”, explică Doru Andrici.
De asemenea, în Botoşani, fermierii care au semănat rapiţă au perspective bune pentru 2013. „Noi avem 25 ha cu rapiţă, care a evoluat bine până acum. A intrat în iarnă cu 8-10 frunze, având o evoluţie promiţătoare. N-am avut îngheţ, am avut zăpadă, deci iarna a ajutat cultura de rapiţă”, explică Doru Andrici.
Fertilizarea, imediat după topirea zăpezii
În continuare, agricultorii vor executa lucrările de fertilizăre. De câţiva ani încoace, specialiştii de la Agroplant aplică o reţetă proprie. „De câţiva ani am schimbat modul de fertilizare. Nu mai dăm îngrăşăminte decât după ce zăpada dispare cu totul, deoarece am observat că este mult mai eficace. Fiind zăpadă, substanţele nu ajung cum trebuie la plantă”, explică Doru Andrici.
Ce doze se aplică la hectar? „Noi aplicăm prima dată o doză de 200 kg cu azotat, apoi la două săptămâni dăm încă o doză de 200 kg. Deci, în total trebuie să fie 400 kg. Plus că la fiecare tratament împotriva bolilor mai adăugăm un îngrăşământ. Pot să vă confirm că de când aplicăm această metodă am avut succes”, spune mulţumit Doru Andrici.
Aşadar, până în prezent, iarna a ţinut cu producătorii agricoli la Botoşani. Totuşi, deocamdată, nici un fermier nu poate considera că a scăpat cu totul de pericol. „Până pe la jumătatea lunii martie încă nu putem fi liniştiţi, cu toate că riscul devine din ce în ce mai mic. Dacă se duce zăpada, există un pericol de îngheţ, mai ales pentru plantele mai firave. Dar până acum n-am mai avut astfel de surprize”, arată Doru Andrici.
Din paleta culturilor de toamnă, de la societatea botoşăneană lipseşte cultura de orz. „Era bine să fi avut şi orz, care merge bine în zona noastră. Însă am renunţat la această cultură deoarece nu mai este cerere pe piaţă, deci am fi avut probabil dificultăţi în desfacere”, afirmă Doru Andrici.
Agroplant a cultivat 104 ha cu grâu, respectiv 25 ha cu rapiţă.
În Dolj, rapiţa trebuie întoarsă
„Patru luni fără apă înseamnă enorm pentru dezvoltarea plantelor
Bogdan Stancu,
Din nefericire pentru fermierii doljeni, anul acesta, rapiţa a fost compromisă în întregime, potrivit lui Bogdan Stancu, vicepreşedinte LAPAR şi director Centrotrans Corp din localitatea Padea, judeţul Dolj. „Cele circa 3500-4000 ha semănate cu rapiţă în judeţul nostru vor fi întoarse în totalitate.
Lipsa precipitaţiile în întreaga zonă, de la Severin la Slatina, iată, îşi spune cuvântul. De ani buni, acest colţ de ţară suferă din cauza lipsei apei, iar producătorii agricoli înregistrează pagube însemnate an de an”, spune Bogdan Stancu.
Centrotrans Corp a cultivat rapiţă pe 600 ha. „Am întors deja 300 ha, urmează să întoarcem şi diferenţa. Nici noi, nici ceilalţi fermieri, n-am avut vreun mijloc de apărare la îndemână”, arată Bogdan Stancu.
Grâul, în schimb, arată bine. „Culturile de grâu sunt răsărite, au evoluat corespunzător. În funcţie de perioada de semănare, o parte din acesta este înfrăţit”, susţine Bogdan Stancu.
Mai există riscuri în privinţa grâului? „Riscuri sunt până în momentul în care bagi grâul în buncăr. Au fost ani în care a plouat când grâul era în faza de burduf şi am avut pagube. De aceea, obişnuiesc să spun că până la final, niciodată nu se ştie ce te poate aştepta”, declară Bogdan Stancu.
Dincolo de anumite excepţii ori întâmplări nefericite, fermierii doljeni sunt cu ochii la cer. „Pentru noi, foarte importantă rămâne apa. Pentru culturile de toamnă nu e nevoie chiar aşa de mare, pentru cele de primăvară, da. Ideal ar fi să plouă puţin şi des.
Dacă de acum încolo la noi în zonă ar ploua de două ori mai mult decât a nins, atunci ar fi bine. Cert este că în Dolj timp de patru luni n-a căzut un strop de apă. Cu zăpada căzută după aceea s-au acumulat 110 l de apă, ceea ce pe timp de iarnă reprezintă foarte puţin”, declară Bogdan Stancu.
Rapiţa s-a dus la primul îngheţ
La mijlocul lunii februarie, culturile de grâu deţinute de societatea Agrottera din localitatea Agigea, judeţul Constanţa, au o stare de vegetaţie optimă. „Avem circa 550-600 de plante pe metru pătrat, iar până acum cultura a avut o evoluţie bună. De la răsărire şi până acum, grâul a primit 160 l de apă”, declară Gheorghe Lămureanu, preşedinte, Asociaţia Producătorilor Agricoli Privaţi de Cereale şi Plante Oleaginoase, judeţul Constanţa şi director Agrottera.
Din păcate, nu aceeaşi evoluţie a avut şi rapiţa. „A căzut toată rapiţa, pusă pe 120 ha. Cauza este lipsa apei după semănat. Singura ploaie a fost pe 30 octombrie, dar în zadar. Rapiţa n-a mai apucat să facă măcar 4-6 frunze înainte de intrarea în iarnă, lucru care ar fi ajutat-o cu siguranţă. Dar cultura a rămas doar cu două frunze şi n-a rezistat, la primul îngheţ s-a dus. Prin urmare, trebuie întoarsă toată”, afirmă Gheorghe Lămureanu.
Anul 2013 nu este, se pare, unul propice pentru rapiţă în această parte a ţării. „Din informaţile mele, în întreg judeţul Constanţa, abia dacă au rămas în picioare 20% din suprafeţele cu rapiţă, restul s-au dus. Practic, am stat fără apă timp de cinci luni de zile, iar asta se vede”, arată Gheorghe Lămureanu.
În continuare, la culturile se toamnă fermierii vor executa lucrări de fertilizare. „Urmează să facem fertilizări cu azotat de amoniu. Am reuşit ca până acum să facem aprovizionarea cu inputuri. Noi facem atât achiziţii, cât şi valorificarea prin asociaţie. Acest mod de organizare, cu marketing şi management în comun, ne ajută de fiecare dată să avem preţuri bune, la inputuri şi la vânzări”, susţine Gheorghe Lămureanu.
Reprezentantul fermierilor din Contanţa este de părere că după data de 1 martie, culturile nu mai pot fi afectate. „După 1 martie am scăpat de riscuri, pentru că, din punct de vedere calendaristic suntem deja în primăvară. Chiar dacă, să presupunem că va fi ger, acesta nu va mai avea putere. Plus că plantele devin mai viguroase şi nu mai pot fi afectate ca în toiul iernii. Ziua se măreşte, temperaturile cresc”, explică Gheorghe Lămureanu.
Pe termen scurt, zona Dobrogei suferă din cauza deficitului de apă din sol. „Deficitul de apă se resimte, oricum zona noastră este afectată în tot cursul anului de lipsa apei. Pe moment, noi spunem că situaţia este sub control, dar nu ştim ce va veni. Prognozele meteo sunt destul de bune, însă niciodată nu poţi şti”, arată Gheorghe Lămureanu.
Agrottera deţine 600 ha cu grâu şi 500 ha cu orz. Rapiţa a fost semănată pe 120 ha.
