”Fuzarioza poate deprecia total producţia de grâu. Pe de o parte cantitativ, pentru că apar acele boabe şiştave, iar pe de altă parte calitativ, din cauza concentraţiei mari de micotoxine. Iar acel grâu nu mai poate fi valorificat nici măcar în zootehnie.” – DANIEL GROSZ, Director tehnic Bayer, zona de vest

Organizatorii au optat pentru acest format restrâns, în speranţa că vor duce mai departe tradiţia începută în urmă cu 15 ani. Până la urmă cred că a fost un compromis acceptat de către fermieri, care au putut afla totuşi din surse avizate despre soluţiile tehnologice adaptate celor mai noi provocări din agricultură. În platforma experimentală de la Comloşu Mic (jud. Timiş), pe terenul administrat de Mircea Boteanu, gazdă ne-a fost Daniel Grosz, director tehnic al companiei Bayer pe zona de vest, de la care am aflat cum au performat culturile de toamnă din regiunea Banatului în acest sezon.

Trei săptămâni întârziere

La sfârşit de mai şi chiar început de iunie, zona de vest a ţării se confrunta cu o presiune foarte mare de fusarium la spicul de grâu iar recomandarea specialiştilor Bayer era să se intervină imediat pentru a nu rămâne descoperiţi înaintea recoltatului. De altfel, toată campania de protecţie la cerealele păioase s-a decalat cu trei săptămâni din cauza unui episod cu temperaturi foarte scăzute în luna februarie. Practic, anul acesta nu a mai fost nevoie de al treilea tratament la grâu. Şi unii chiar au ajuns să aplice T2 mult mai târziu decât de obicei.

Atac la spicul de grâu

„După şocul termic din februarie, venit pe fondul unei ierni foarte blânde, fără zăpadă, plantele au avut de suferit şi a trebuit să se întârzie cu aplicarea primului tratament până când culturile şi-au revenit puţin. Iar la înflorit, grâul a rămas complet descoperit, pentru că nu mai era sub protecţia nici unui fungicid”, ne-a explicat Daniel Grosz. Recomandarea sa era fie aplicarea lui Nativo Pro, în doză de 0,7 litri la hectar(!), dacă acest produs exista pe stoc pentru că fermierii nu au apucat să facă al doilea tratament, fie utilizarea lui Prosaro, produs consacrat pentru combaterea fuzariozei spicelor de grâu.

Rapiţa Dekalb e asigurată împotriva secetei din toamnă

La rapiţă, prognozele specialiştilor sunt extrem de favorabile. Pe lângă performanţele genetice deosebite, fermierii care au ales să cultive în toamnă hibrizii Dekalb au avut siguranţa că nu-şi vor pierde investiţia dacă, din cauza secetei, rapiţa nu a răsărit. Din fericire, spre deosebire de alţi ani, în acest sezon puţine suprafeţe au fost întoarse. „La nivel de regiune, suprafeţele cu rapiţă au crescut. În judeţele Timiş, Arad, Bihor, Hunedoara şi Caraş-Severin avem circa 110.000 ha recoltabile, după ce anul trecut suprafaţa cultivată cu rapiţă nu depăşea 80.000 ha”, susţine Daniel Grosz.

Programul de fidelizare al companiei Bayer cu privire la asigurarea culturii de rapiţă la semănat nu face diferenţe între fermieri. Dacă cineva a cumpărat doi saci de sămânţă şi aceasta nu a răsărit în toamnă, pierderile vor fi despăgubite automat de către asigurator, prin returnarea integrală a costurilor pentru cantitatea de sămânţă achiziţionată.

Portofoliul de rapiţă Dekalb cuprinde nu mai puţin de 11 hibrizi: DK Excited, DK Expectation, DK Extremus, DK Expansion, DK Exception, DK Extime, DK Experssion, DK Imaret CL, DK Impression CL, DK Immortal CL şi DK Imprint CL, ultimii doi fiind lansaţi anul acesta.

O nouă buruiană problemă

În câmpul de testare de la Comloşu Mic am putut vedea şi câţiva hibrizi de porumb. Cultura fusese semănată pe 7 aprilie, însă a răsărit abia 20 de zile mai târziu. Şi în acest caz, evoluţia a fost influenţată negativ de vreme. Dar chiar dacă aveam în faţă o cultură foarte bine întreţinută, liberă de buruieni, reprezentantul Bayer a ţinut să tragă un important semnal de alarmă: prezenţa tot mai accentuată a Eriochloa villosa, o graminee anuală, identificată la modul serios în cultură abia din 2016, care însă are o extindere extrem de rapidă. „Este una dintre speciile care va deveni problematică în zona de vest, şi nu numai”, ne spunea Daniel Grosz. Specificul acestei buruieni este faptul că are o sămânţă de tip capsulă şi în primele faze de dezvoltare se alimentează doar din bob, neavând nici un fel de contact cu erbicidul. Este o buruiană extrem de adaptată, iar sistemul radicular se formează de la sămânţă în jos. Abia ulterior planta se instalează pe rădăcinile proprii. „Dacă ai făcut o erbicidare preemergentă, rişti să o scapi de sub control. Singura variantă ar fi corecţia în vegetaţie, respectiv aplicarea unui erbicid care să ajungă pe frunze. Iar în acest caz, soluţia este Laudis”, ne-a asigurat specialistul. Ea poate fi confundată cu Echinochloa crus-galli, cunoscută şi sub denumirea populară de iarba bărboasă.

Hibrizi noi de porumb

În toamnă, Bayer pregăteşte lansarea a şapte hibrizi de porumb, amelioraţi special pentru producţia de boabe. „Testaţi în prealabil în toate mediile de cultură din România, noii hibrizi vin la pachet cu o serie de caracteristici, printre care o performanţă superioară de producţie faţă de hibrizii din acelaşi segment de maturitate, stabilitate pe toate mediile de producţie şi toleranţă la secetă. Aceşti hibrizi sunt prezenţi deja în reţeaua naţională de loturi demonstrative şi pot fi evaluaţi de către fermieri pe parcursul acestui sezon”, a precizat Daniel Grosz. Cei şapte hibrizi – DKC4109, DKC4416, DKC5810, DKC5812, EU4661 / DKC4611, EU4732 / DKC4712, EU5146 / DKC5016 – au fost prezenţi şi în Agro Arena din judeţul Timiş.

un articol de LIVIU GORDEA