Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava, o structură care are ca responsabilitate conservarea în condiţii de siguranţă a biodiversităţii vegetale relevante pentru agricultură şi alimentaţie de la toate speciile cu înmulţire sexuată din România, are o deosebită vizibilitate la nivel eupropean şi internaţional. Afirmaţia a fost făcută de către directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava, biolog Silvia Străjeru, cu prilejul manifestării ştiinţifice ”Cercetări Agricole din Moldova, la Centenar”. Evenimentul a fost organizat în ziua de 4 decembrie a.c., de către Centrul de Excelenţă pentru Cireş şi Nuc Sârca, al Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi.
În anul 2005, România a ratificat Tratatul Internaţional privind Resursele Genetice Vegetale pentru Alimentaţie şi Agricultură (ITPGRFA), ca instrument global, care reglementează accesul şi utilizarea resurselor genetice vegetale, incluse în Sistemul Multilateral, prin intermediul Acordului Standard de Transfer al Materialului (SMTA). Instituţia suceveană este reprezentant al ţării noastre în organismele ştiinţifice cu activităţi în domeniul resurselor genetice vegetale, iar în anul 2019, atunci când România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, va coordona Programul european de resurse genetice vegetale.
O zestre genetică de miliarde de euro
Simpozionul de la Sârca, la care au prezentat bilanţul activităţii toţi directorii Staţiunilor de Cercetări din zona Moldova, a fost onorat de prezenţa preşedintelui Academiei de {tiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), Valeriu Tabără, care a subliniat importanţa realizării clarificării statutului Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava, o instituţie considerată a fi o perlă de coroană datorită elementului principal care o caracterizează şi anume acela de gestionare a unei resurse excepţionale a României, respectiv baza genetică şi creaţia ştiinţifică în sectorul vegetal. ”Activitatea este desfăşurată la Suceava, e la un standard extrem de înalt, aşa cum am văzut că se lucrează la nivel internaţional în domeniul resurselor genetice. De multe ori, unii confundă banca de gene cu un depozit. Atrag atenţia asupra faptului că numai baza genetică pe care noi o folosim la această dată în România valorează pe uşor peste un miliard de euro. Dacă inventariem toată zestrea de specii ale României, vom constata că valorează foarte multe miliarde de euro. Aceste bogăţii sunt conservate şi apărate în cadrul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava. Iată de ce consider că doamna Silvia Străjeru merita să reprezinte România în cadrul organizaţiilor internaţionale specifice şi, acum, să fie deja în Comitetul Director al respectivei instituţii europene şi să coordoneze programul european de profil”, menţiona preşedintele ASAS.
Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava a fost înfiinţată ca instituţie publică, de sine stătătoare, având caracter naţional, în anul 1990, la iniţiativa lui Mihai Cristea. În perioada 9 decembrie 2009 – 15 martie 2018, instituţia a fost comasată cu Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor Bucureşti. În baza HG 112/15 martie 2018, denumirea a fost schimbată în Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava, revenindu-se la statutul de instituţie de drept public, în subordinea ASAS.
Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava nu este producător şi distribuitor comercial de seminţe, dar materialul semincer stocat este disponibil, la cerere, fiind furnizat în cantităţi mici, în vederea utilizării în ameliorare, cercetare sau, în mod gratuit, pentru reintroducerea în cultură a varietăţilor tradiţionale româneşti.
În viitoarele ediţii ale revistei, vom prezenta detalii despre modul în care poate fi procurat materialul semincer sau de plantat stocat la Suceava, precum şi proiectele principale avute în atenţie pentru anul 2019.
Silvia Străjeru: ”Banca de Gene Suceava reprezintă România în Comisia de Resurse Genetice Vegetale din cadrul FAO şi este punct focal în implementarea prevederilor Tratatului Internaţional de Resurse Genetice Vegetale pentru Agricultură şi Alimentaţie. În acest moment, fac parte din Comitetul Director al Programul European de Resurse Genetice Vegetale şi, inclusiv acum, nu numai în anul 2019, Banca de Gene din Suceava este coordonator şi este unul dintre reprezentanţii României în discuţiile, consultările şi deciziile în ceea ce priveşte aceste resurse deosebit de importante pentru omenire”.
Valeriu Tabără: “Ce pot observa, acum, şi va trebui să aplicăm mai bine legea, este faptul că se fac campanii de colectare de material genetic fără ca România să fie întrebată. Te trezeşti doar că, la tot felul de sesiuni şi de comunicări, se prezintă rezultate ştiinţifice ale unor studii cu materiale genetice colectate din România. Trebuie să facem mai mult pentru depozitarea şi conservarea fantasticei biodiversităţi vegetale pe care o are România”.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/224 (ediţia 15-31 decembrie 2018)
