Ce înseamnă această investiţie şi mai ales care sunt perspectivele de viitor pentru grupul cu acţionariat german aflăm de la Cristian Csonti (foto), director executiv.

Cristian Csonti, director executiv BanatFarming

Reporter: De ce aţi considerat necesară această investiţie?

Cristian Csonti: În primul rând, a fost necesitatea noastră pentru fermele proprii de porci, deoarece până acum am produs hrana cu o moară mobilă, care nu a reuşit să realizeze furaje la calitatea pe care am fi dorit-o. Aveam capacitate, dar nu şi calitate. În consecinţă, a trebuit să facem o investiţie care să ne asigure calitatea maximă şi care să fie controlată de noi în cele mai bune condiţii. FNC-ul actual are o capacitate de producţie de 8.000 de kilograme pe oră.

Reporter: Cât a durat realizarea acestui FNC și la ce sumă se ridică investiția totală?

Cristian Csonti: Lucrările de construcţie au început în octombrie 2019, acestea fiind finalizate în februarie 2021, dar producţia efectivă a început în luna aprilie. Valoarea totală a investiţiei a fost de 3,8 milioane de euro, fără TVA, din care 1,78 milioane de euro a fost valoarea nerambursabilă, deci fonduri AFIR.

Reporter: Ce tipuri de produse procesează fabrica și care este destinaţia finală a acestora?

Cristian Csonti: Fabrica a fost gândită pentru a produce toate tipurile de furaje pentru porci. Este vorba de furaje pentru diferite perioade de creştere, de la purcei, până la scroafe. În momentul de faţă, producem furaje nepaletate, iar producţia este destinată să ajungă mai ales în fermele noastre. Avem trei ferme proprii de porci. Pentru asta a fost calculată şi dimensionată fabrica, însă o anumită cantitate şi vindem. Colaborăm cu o altă fermă de porci din judeţul Caraş-Severin, căreia îi asigurăm furajele. Putem produce şi furaj pentru oi, păsări, vite, deci orice tip de furaj. Avem capacitatea de a produce şi livra opt tipuri de furaje în acelaşi timp. Dar pentru moment nu avem alte contracte. Am vrut să vedem mai întâi că funcţionează pentru noi şi să ne asigurăm că putem furniza necesarul pentru fermele noastre, urmând ca mai târziu să explorăm şi alte opţiuni.

Reporter: Ce dificultăţi aţi întâmpinat pe parcus, de la concept și până la implementarea proiectului?

Cristian Csonti: Iniţial, proiectul era gândit pentru altă locaţie decât cea în care ne aflăm acum. Am avut contractul cu AFIR, dar de la autorităţile locale nu am primit autorizaţia de construcţie pe primul amplasament şi a trebuit să ne reorientăm și să facem act adiţional cu AFIR-ul. Astfel, am pierdut un an, în loc să începem proiectul în 2018, l-am început în 2019. Deci, o birocraţie locală şi neînţeleasă de noi. În rest, partea cu AFIR a funcţionat foarte bine. Asta şi datorită consultantului pe care l-am avut.

Reporter: Cum este organizată producţia vegetală și cea zootehnică la Banatfarming?

Cristian Csonti: Lucrăm 7.000 de hectare de teren, din care aproximativ 5.000 ha sunt în proprietate iar restul luate în arendă. Pe aceste suprafeţe producem grâu, orz, rapiţă – culturi de toamnă, respectiv porumb, soia şi floarea soarelui – culturi de primăvară. Pentru FNC-ul nostru folosim doar grâu, orz şi porumb. În rest, tot ce recoltăm vindem către alţi procesatori interni şi externi.

Principala cultură pentru noi este grâul, care ocupă aproximativ 2.000 de hectare. Anul acesta, însă, cea mai bună producţie am obţinut-o la orz, circa 8,2 tone la hectar în medie.

Pe lângă activitatea de cultura mare, avem şi cele trei ferme de porci din rasa Duroc, în care producem în total aproximativ 24.000 de porci graşi pentru abator şi 48.000 de purcei de 25 de kilograme, din care jumătate îi îngrăşăm noi și cealaltă jumătate o vindem pe piaţa din România, Smithfield fiind principalul nostru client. Toate se află la o distanţă maximă de 20 km între ele şi sunt amplasate în interiorul terenurilor noastre, astfel încât dejectiile de la porci le folosim ca îngrăşământ pe suprafeţele pe care le lucrăm.

Reporter: De ce au ales proprietarii germani România ca locație pentru afacerea lor agricolă?

Cristian Csonti: Acum 15 ani când a pornit această afacere, terenurile din România erau relativ ieftine iar acest lucru a fost văzut ca o oportunitate. De asemenea, producţia de carne de porc era foarte slabă, astfel că s-a decis să se investească şi în creşterea porcilor. Și în momentul de faţă, România importă aproximativ 70% din necesar, ceea ce a dus la decizia proprietarilor de a mări în continuare capacitatea de producţie a fermelor şi extinderea suprafeţelor agricole. Bineînţeles că pe lângă producţia slabă pe care o are România în producerea cărnii de porc, a contat și preţul. Dacă produci un purcel la acelaşi preţ cu care îl obține producătorul din Germania şi îl vinzi în România, câştigi transportul, care este substanţial pentru un tir de purcei.

Reporter: Ce sfaturi le-ați împărtăși altor fermieri, în special privind siguranța afacerilor lor?

Cristian Csonti: În primul rând, să acceseze fondurile europene cu încredere. Acestea se obţin, dacă ești corect. Al doilea sfat ar fi să aibă încredere în angajaţii proprii, cu condiţia să-i plătească corespunzător. Noi avem o mână de lucru stabilă în fermele de porci; în cinci ani am schimbat aproximativ trei angajaţi. Nu găsim nici noi personal foarte calificat la început, dar calificarea la locul de muncă şi stabilitatea în echipa de conducere sunt foarte importante.

un articol de DENISE NIMIGEAN