Fermierul Cătălin Popescu, care lucrează terenuri pe teritoriul UAT Țepeș-Vodă, județul Constanța, se declară nemulțumit de faptul că statul român nu caută soluții pentru a sprijini agricultura conservativă, prin practicarea căreia solul este protejat.
”Văd că la nivel european există o tendință de a slăbi avântul legislativ pentru agricultura verde. În acest context, nici statul român nu caută niște soluții pentru a sprijini pe acei fermieri care fac agricultură conservativă. Pe de altă parte, fermierul român e obișnuit să lucreze în sistem convențional, nu are atenție pentru protejarea și regenerarea solului, el știe că agricultura începe cu plugul. Dacă nu suntem atenți, vom ajunge să avem soluri sterile, ca în alte țări”.
Fermierul semnalează că interesul în România pentru agricultura prietenoasă cu mediul este slab, mai ales în ce privește conservarea solului. El spune că autoritățile derulează programe care sprijină mai mult procesul de digitalizare a agriculturii, decât protecția solului.
Pe lângă agricultura conservativă, care îl ajută să mențină apa în sol, și utilizarea unor biotehnologii care contribuie decisiv la regenerarea solului, fermierul din Dobrogea promovează și o idee managerială care ar putea fi utilă și altor fermieri: diversificarea culturilor:
”Am înființat, la nivelul Cooperativei Ecosystem Factory, care reunește șase fermieri, o plantație de nuc în sistem ecologic, pe o suprafață totală de 8 ha, cu ajutorul fondurilor europene, 1.000.000 de euro. Proiectul include și o linie de procesare și ambalare a nucilor și o linie de confiere a fructelor. Totodată, trebuie să înființăm și o cultură de zmeur în spațiu protejat, 6.000 mp. Termenul de finalizare este martie 2025”.
Cătălin Popescu cultivă în câmp, pe câteva sute de hectare: grâu, rapiță, lucernă, porumb și floarea soarelui.
”Stadiul culturilor de grâu și rapiță este mulțumitor, există o oarecare întârziere în dezvoltare din cauză că au fost zile mai friguroase. Au fost ploi în intervalul septembrie – februarie, cred că nivelul a fost de 200 ml/mp. Culturile de porumb și floarea soarelui le voi înființa la sfârșitul lunii aprilie.”
Chiar dacă au existat precipitații în ultimele luni, seceta rămâne principala amenințare în Dobrogea, iar statul nu se grăbește să refacă sistemul de irigații din zonă. Acest lucru îi nemulțumește pe toți fermierii din regiune, care nu beneficiază de apă pentru culturile agricole, din Sistemul Național de Irigații.
Cătălin Popescu reprezintă o nouă generație de fermieri români, deschiși către noile tehnologii agronomice, preocupați atât de managementul fermei, cât și de protejarea solului și de aplicarea unor metode eficiente pentru a reduce impactul schimbărilor climatice.
