Practic, adevăratul risc al nostru este de a avea părţi din PNS elaborate exclusiv din birou şi nu din realitatea fermelor, situaţie pe care unii reprezentanţi de asociaţii membre în grupurile de lucru ne-au descris-o sub protecţia anonimatului:
• „Sunt luni bune de când nu s-a mai făcut nimic; ultima oară am fost (n.r. invitaţi) când au prezentat SWOT-ul şi Analiza de Nevoi. A fost o şedinţă lungă; ne-au arătat graficele, ne-au spus ce şi cum, dar noi doar i-am ascultat pe ei. S-a mers foarte puţin pe propuneri de la noi, pentru că ziceau că nu pot fi preluate”, ne-a declarat unul dintre preşedinţii de organizaţii.
• „În minister sunt diverşi funcţionari, unii lucrează, alţii se fac că lucrează. Cu Marius Micu am colaborat bine, a fost receptiv la propunerile noastre, dar am întâlnit şi subsecretari care la orice spuneam, ziceau că nu se poate. Și atunci i-am întrebat: dacă nu se poate, de ce ne-aţi mai chemat la consultări? Acum că pleacă Oros şi vine altcineva, noi tot în agricultură rămânem şi Planul Naţional tot va trebui redactat”, declara alt preşedinte de asociaţie.
• „Analizele lor (n.r. funcţionarilor MADR) sunt bune, dar cred că mulţi nu fac agricultura decât din birou. După seceta de anul trecut, am trimis acea scrisoare comună privind irigaţiile, iar Agricultura a dispărut din PNRR. Pe pomicol, tot spun că vin cu măsuri şi în tranziţie, şi în PNS, dar majoritatea fructelor tot din import sunt. La creşterea animalelor nu mai zic, nici măcar jumătate din carnea de porc de pe piaţă nu provine din România”, spune alt lider din sector.
un articol de
DANIEL PLĂIAŞU
