1. caprele sunt mai ușor de manevrat și mai docile deoarece sunt în contact frecvent cu oamenii;
2. plantele care sunt sensibile la pășunatul continuu, aproape de sol, au timp să se refacă și vor fi mai productive;
3. leguminoasele și ierburile native pot reapărea în pășune iar compoziția floristică se diversifică;
4. se irosesc mai puține furaje prin călcare și murdărire;
5. urina și bălegarul sunt distribuite uniform;
6. reducerea infestării cu paraziți: caprele nu vor consuma plantele aproape de sol, unde sunt situate larvele paraziților;
7. controlul managerial și de observare a crescătorului se vor îmbunătăți deoarece caprele vor fi monitorizate mai frecvent.
Pășunatul controlat are și dezavantaje: costurile ridicate cu instalarea gardurilor și a altor echipamente necesare la pășune și perioada de refacere a vegetației prea lungă. Caprele pot pășuna excesiv plantele pe care le preferă și pot pășuna pe sub alte plante, mai puțin preferate, dacă mărimea turmei nu este ajustată.
un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
UȘV Timișoara
ACO Păstorul Crişana