Marius Acatrinei are 33 de ani şi este absolvent al Facultății de Economie și Administrare a Afacerilor, din cadrul Universității ”Al.I.Cuza” Iași iar soția sa, Irina Acatrinei Sidor (31 ani), specializată în activitatea de turism și alimentație publică.

De cum au revenit în ţară şi-au îndreptat atenţia spre culturile de nișă (șofran, lavandă, trandafiri pentru dulceață, zmeur, afin, rodie etc), iar primele plantări au fost efectuate în anul 2021, pe aproximativ 1,5 hectare, în satul Boureni, comuna Balș, județul Iași.

Decizia de a reveni la vatră

”De ce am revenit în ţară? Odată cu venirea pe lume a celor două fetițe, s-a accentuat preocuparea de a avea acces la alimente cât mai sănătoase. Ne uitam la fetițe și ne apărea în minte propria noastră copilărie, din România, cu atmosfera înveșmântată în lumină și culoare din sat, precum și cu bucuriile zilelor când ne luam singuri fructele și legumele, din livezile și grădinile părinților și bunicilor”, ne spune Irina Acatrinei Sidor.

Un alt motiv al revenirii era faptul că cei doi soţi nu trebuiau să facă efortul de a cumpăra teren sau casă, deoarece părinții și socrii dispuneau de aceste resurse și erau gata să le ofere. Au revenit în România, chiar dacă această decizie presupunea renunţarea la posturile bune din Irlanda. Irina a activat în zona de serviciilor alimentare, iar Marius într-o unitate de procesare a cărnii.

Economii investite în pământ

Banii economisiți în Irlanda au fost investiți în lucrul pământului, domeniu pe care îl cunoșteau, ambele familii ocupându-se cu legumicultura. Irina și Marius Acatrinei au decis ca primele culturi să fie cele de șofran, de trandafiri pentru dulceață și de lavandă și să nu folosească tehnologii bazate pe utilizarea substanțelor chimice.

”Am vorbit cu părinții, le-am trimis banii necesari și i-am rugat să pregătească terenul, pentru plantări. De exemplu, pe suprafața unde urma să plantăm bulbii de șofran, părinții nu au mai cultivat cartofi, deoarece este nerecomandat ca șofranul să aibă ca premergătoare cultura de cartof, din cauza riscului de boli”, spune tânăra ieşeancă.

Şofran, lavandă şi trandafiri

În august 2021, s-au apucat de plantat bulbii de șofran, pe aproximativ 550 metri pătrați. Rămânând în țară, împreună cu fetițele, au continuat activitățile agricole, în toamna 2021 plantând atât lavanda pe 1 hectar de teren, cât și cei 200 butași de trandafiri pentru dulceață. Ţinând cont de preferințele de alimentație ale fetițelor, pe suprafețe mai mici au plantat şi afin, rodie, aronia, zmeur etc.

Prima recoltă de şofran

În luna octombrie 2021 a fost strânsă prima recoltă de şofran, producția fiind pe măsura așteptărilor și aducând încrederea de a continua investițiile atât pe segmentul de extindere a suprafeței alocate acestei culturi, cât și în sfera valorificării inovative a recoltei.

”Am fost deosebit de bucuroasă de faptul că, așa după cum ne-au asigurat producătorii olandezi, calitatea bulbilor a fost superioară. Dovada a constituit-o faptul că, pe întreaga suprafață, am obținut o medie de 2 flori/bulb. Practic, fiecare bulb a produs cel puțin o floare, nelipsind nici exemplarele cu câte 3-4 flori/bulb”, ne spune Irina.

Mai puţin cunoscut în România

La noi în țară, şofranul este destul de puțin cunoscut și utilizat. Probabil, de aceea există și o diferență destul de mare de preț între piața românească și cea internațională. Dacă în Franța, prețul era aproximativ 30 euro/gramul de șofran, la noi ajunge la doar 11-14 euro/gram ambalat.

Oricum, reprezintă o valoare demnă de luat în considerare, în ceea ce privește eficiența muncii, raportată la unitatea de suprafață și comparativ cu alte culturi. „Deși suntem abia în primul an de activitate, aproape imediat am reușit să trimitem către consumatori mai mult de 40-50% din recoltă, desigur, după uscare cu aparatul propriu și după ce am ținut-o cam o lună de zile la macerat”, explică Irina Acatrinei Sidor.

Miere şi siropuri cu şofran!

Încă este mult de lucru în direcția readucerii în actualitatea culinară și nu numai a acestui condiment mult utilizat în anii din urmă. Dincolo de faptul că au ambalat în borcănele câte un gram de șofran, adică aproximativ 80-100 de fire pentru minim 50 porții de mâncare, cei doi tineri deja au început să creeze unele produse inovative, precum miere cu șofran, siropuri cu șofran, dar și altele.

Tehnologia este 100% bio

”Pe niciun centimetru de teren, noi nu am folosit chimicale. De exemplu, pentru fertilizarea culturii de șofran, am folosit gunoi de grajd, pentru alungarea dăunătorilor am amplasat aparate fotovoltaice care produc sunete ce deranjează anumite categorii de dăunători (cârtița a fost alungată, cel puțin pentru o perioadă).

În mai-iunie, frunzele se usucă și șofranul intră în perioada de repaus vegetativ, iar până la următoarea înflorire din octombrie – noiembrie, vom combate buruienile prin plivit cu mâna. Deocamdată, am reușit să găsim și forța de muncă, deși nu a fost simplu. Suntem încrezători că vom reuși să ne menținem activitatea în zona producției naturale și sănătoase, după această perioadă de testări”, afirmă tânăra cultivatoare.

Primul an, bifat! Ce urmează?

După examenul producțiilor din acest an, pentru cei doi tineri fermieri ieșeni urmează etapa investițiilor în diversificarea producțiilor finite realizate cu materia primă din propria fermă, precum dulcețuri și sucuri, ulei și sortimente din lavandă etc. De asemenea, vor arenda teren, cu scopul de a realiza producții mai mari și eficiente economic.

ŞOFRANUL ESTE VÂNDUT ÎN ŢARĂ

Cei doi tineri ieşeni şi-au propus ca tot ceea ce produc să livreze în România. Ar fi putut să vândă șofranul și în străinătate, la cunoștințe. Pentru export adevărat, trebuie minim 1 kg de stamine, mergându-se până la cereri de 10 kg și chiar mai mult, ceea ce ar însemna o suprafață uriașă, aşa că au preferat să îl răspândească aici și să vorească mai mult cu cei din țară despre virtuțile acestei plante.

Cei aproximativ 15 mii de bulbi de şofran au fost achiziționați de la un producător din Olanda, cu 30 de ani experiență în domeniu. Toată investiția a fost de aproape 3 mii de euro.

 De pe o suprafață relativ micuță am obținut în primul an aproximativ 80 grame stamine și chiar am avut senzația că ținem în mâini aur roșu. Probabil, ideea de aur vine de la faptul că șofranul este unul dintre cele mai scumpe condimente din lume, costând aproape cât aurul.

IRINA ACATRINEI SIDOR

Producător din Boureni, jud. Iași

Șofranul este considerat aurul roșu, inclusiv datorită faptului că se obține prin multă muncă, manuală și migăloasă. Pentru a strânge staminele, se ia în mână floare cu floare. Staminele trebuie să fie cât mai roșii și cu codițele cât mai scurte, pentru a fi încadrate în categoria unor producții calitative!

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI

redactor Radio România Iaşi