În multe sole de cereale păioase au “explodat” bolile foliare, în special rugini, septorioze etc., iar odată cu încălzirea vremii şi-au făcut apariţia afidele şi alţi dăunători.

De asemenea, nu sunt omise fertilizările faziale şi irigarea plantelor, în zonele unde, din păcate, seceta a început să se instaleze.

Pe măsură ce lanurile de orz de coc şi umiditatea seminţelor este de 16-18%, îndeosebi în fermele din sudul ţării, se fac primele probe de câmp cu maşinile de recoltat. 

GALAŢI

“Irigăm culturile că au nevoie de apă!”

“Dacă nu plouă, va fi mare tristețe cu câmpul! Este ceva apă în sol, dar nu îndeajuns că în profunzime nu mai e umezeală”, ne-a declarat inginerul Andi Necula, din Matca.

Având experienţa dobândită în Insula Mare a Brăilei, tânărul specialist seamănă direct în mirişte întreaga suprafaţă de aproximativ 600 de hectare, folosindu-se de o semănătoare Horsch și de un tractor de 400 cai putere.

Am dat drumul la irigat pe toate culturile. Avem 200 ha amenajate iar dacă va fi un an bun, ne-am dori extinderea sistemului cu încă 100 ha. Cu siguranţă că pe suprafaţa irigată vom avea rezultate bune.

ANDI NECULA

Agricultor din Matca

La ferma Agrodan, rapiţa, grâul şi triticalele ocupă cam jumătate din terenuri. “Avem şi 200 ha cu orz pentru bere, cultură tot mai căutată şi plătită mulţumitor de procesatori. Am semănat puţin mai tâziu, culturile de primăvară se află în primele stadii de răsărire, sunt fertilizate corespunzător (cu îngrăşăminte minerale în doză de 200 kg/ha) şi stropite (cu erbicid, fungicid şi insecticid, produse omologate)”, a precizat fermierul.  

Întrucât este început de secetă, şi plantele încep să resimtă lipsa apei, Andi Necula a pus în funcţiune sistemul cu echipamentele de udare.  

IAŞI

Un an cu multe provocări!

“E un an cu multe provocări!” ne-a declarat fermierul Aurel Placinschi, directorul societății Agricola ’96 Tigănași, care administrează circa 5.000 ha de teren.

“Am întârziat cu semănatul din cauza ploilor. Dacă vremea va ţine cu noi, sperăm ca la până la sfârşitul lunii să încheiem lucrarea”.

Cultivatorul ieşean recunoaşte că este mult de lucru şi terenurile în lunca Prutului (circa 1.500 ha) sunt umede şi nu permit intrarea utilajelor.

Are semănate din toamnă 1.600 ha cu grâu, orz, rapiţă şi triticale, iar pentru primăvară şi-a propus să înfiinţeze culturile de porumb, floarea soarelui şi soia pe mai bine de 2.000 ha.

“Prioritatea este semănatul, dar nu putem lucra că e moale terenul, sunt băltiri. Problema e că trebuia să aplicăm şi tratamentele fitosanitare”, a explicat fermierul din Ţigănaşi. 

Aurel Placinschi a căutat să limiteze costurile de producţie. “Îngrăşămintele le-am dat la nivelul minim necesar, nu cât ar fi trebuit. Cheltuielile medii pe hectarul cultivat depăşesc 6.000 lei. Să ţinem cont că avem loturi de hibridare la floarea-soarelui şi porumb care necesită mult mai mult efort financiar”, a subliniat precizat fermierul ieșean.

Acesta a investit 10 milioane de euro în cel mai mare sistem de irigații dinMoldova, ce asigură apa pe 3.500 ha cultivate, îndeosebi pe loturilor de hibridare.

MUREŞ

Culturile-s bune, însă prețurile-s mult prea mici!

Mureşanul Marton Istvan este un mic fermier din Valea Izvoarelor, sat în comuna Sânpaul, (situată în zona de contact dintre Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor) care lucrează 50 ha de teren. În toamnă a cultivat grâu şi rapiţă pe jumătate din suprafaţă.

“Rapiţa-i este destul de faină, grâul – fain. Am terminat de semănat culturile de primăvară şi sunt bucuros că floarea este răsărită frumos, iar porumbul o urmează. Nu ar strica o ploicică de vreo 10 litri pentru soia”, a explicat cultivatorul.

Când am purtat discuţia, era urcat pe tractor la stropit rapiţa. Erbicidase în preemergenţă culturile de floare şi soia cu Proman pentru combaterea buruienilor dicotiledonate (dar unor monocotiledonate).

“Avem probleme cu preţurile, sunt foarte slabe. Am grâu de anul trecut rămas pe stoc, produs cu efort financiar susţinut, că am cumpărat îngrăşământul cu 5.000 de lei tona. Mi s-a oferit 1,85 lei/kg şi nu am vrut să-l mişc. La un preţ mai mare de 2 lei kilogramul vreau să vând”, a susţinut fermierul.

Marton Istvan este preocupat de noi investiţii în fermă. “Am achiziţionat un tractor, am semănătoarea nouă, ca şi cultivatorul Gruber, însă acum mă interesează un scarificator şi o freză. Să văd cum mă închid financiar şi apoi am să cumpăr utilajele”, a punctat fermierul din Valea Izvoarelor.   

PRAHOVA

“Avem culturi frumoase, cu o stare de vegetaţie bună!

“Deocamdată culturile sunt bune. Pe grâu avem ceva probleme cu soiurile astea mai sensibile la boli, pe care le-am tratat cu prioritate”, aflăm de la Maria Drăghici, administratorul Societăţii Agricole Ciorani.   

Întreţinem culturile de toamnă (rapiţă, grâu şi orz, ce însumează 900 ha), dar şi pe cele nou-înfiinţate de floare, porumb şi mazăre pentru înverzire (300 ha). Am terminat tratamentele la rapiţă şi grâu. Ceva probleme au fost într-o localitate învecinată Cioranilor unde o ploaie torenţială de 100 de litri/mp ne-a cam dat de furcă. Dar una peste alta, am lucrat bine şi responsabil, aşa cum o facem sezon de sezon. De aceea, avem toate motivele să sperăm la producţii agricole bune”, a concluzionat Maria Drăghici.

ARAD

Rapiţa face spectacol în câmp

În fermele de la CAI Curtici şi CAI Olari, rapiţa lui Dimitrie Muscă face spectacol pe câmp. Fermierul are semănate 1.500 de hectare cu care se mândreşte. „Cultura are tot ce-i trebuie să realizez o producţie medie de 5.500 kg la hectar. Până la recoltare, va avea 30-35 plante/mp, 7-9 ramificații, o medie de 150-250 de silicve pe plantă și 18-22 boabe în silicvă, iar MMB-ul în jur de 4,5-5 g”, susţine cunoscutul agricultor arădean.   

De asemenea, şi cultura de grâu este sănătoasă, fără probleme. Anul trecut pe o parcelă de 112 hectare, a făcut 9.743 de kg/ha cu soiul franţuzesc Anapurna.

„Încerc să fac o tehnologie mai aparte menită să obţin o producţie sporită şi de calitate. De regulă, după grâu, după rapiţă şi după orz scarific şi încorporez în sol toate resturile vegetale. De asemenea, intenţionez să obţin proteina între 14,7 și 15,2%, să fac glutenul umed la 32%, şi dacă ai calităţile de panificaţie, nu ai cum să nu vinzi bine!”, explică Dimitrie Muscă.

un articol de

MARIAN MUŞAT