În ultimii trei ani s-au înregistrat atacuri puternice ale larvelor viespii rapiţei, atât în sudul ţării, cât şi în vest. Seceta din septembrie şi temperaturile ridicate au favorizat dezvoltarea acestui dăunător. Tratamentul seminţelor protejează plantele împotriva larvelor de Athalia rosae în primele faze de vegetaţie, dar atac ridicat al acestui dăunător se poate înregistra şi când rapiţa este mai avansată în vegetaţie (4-6 frunze, până la venirea iernii).

ATAC PRELUNGIT

În mod normal, viespea rapiţei prezintă două generaţii pe an, iernând ca larvă complet dezvoltată, în sol, într-un adăpost format din fire de mătase. Larvele se împupează la începutul lui aprilie, iar adulţii primei generaţii apar în mai. În teorie, adulţii celei de-a doua generaţii apar în iulie-august, iar larvele – în august şi septembrie. În practică, am văzut adulţii şi în prima decadă a lui octombrie! Când a fost secetă, femelele au depus ouăle în culturile răsărite cu aproape o lună întârziere, la începutul lui octombrie. În sola respectivă, trei săptămâni mai târziu, atacul larvelor a fost foarte puternic.

A DEVORAT CULTURA ÎN 5 ZILE

În primul stadiu de dezvoltare, larvele minează frunzele, ulterior produc orificii, iar în stadii mai avansate rod frunzele, începând de la margine, scheletuindu-le şi rămânând numai marginile intacte.

În urmă cu doi ani, în câmpul experimental al Colectivului de Protecţia Plantelor şi a Mediului (INCDA Fundulea), la 20 septembrie multe plante prezentau frunzele minate. În numai 5 zile, atacul a fost atât de ridicat, încât la aproximativ jumătate din plantele analizate au rămas întregi numai nervurile frunzelor. Acest lucru nu este ieşit din comun. Mulţi cultivatori au avut cel puţin o dată această experienţă. S-a întâmplat ca fermierii să vadă, vineri, cultura de rapiţă aflată într-o stare foarte bună, iar când au revenit în câmp, luni dimineaţa, au constatat că mai mult de jumătate dintre plante mai aveau întregi doar nervurile.

VORACITATE SPORITĂ ÎN CONDIŢII CLIMATICE FAVORABILE

În condiţii de secetă şi temperaturi ridicate, larvele viespii rapiţei sunt foarte vorace. În literatura de specialitate se menţionează că la o temperatură medie diurnă de 20ºC, o larvă consumă, într-o zi, o cantitate de hrană de două ori mai mare decât masa ei! În ultimii doi ani am avut multe zile cu temperaturi de 30ºC sau chiar mai ridicate, atât în septembrie, cât şi la început de octombrie.

Atac ridicat al larvelor s-a înregistrat şi în toamna anului trecut. Larvele au fost aproape la fel de numeroase ca şi în toamna lui 2018, iar atacul puternic s-a produs în ultima decadă a lunii octombrie! Din cauza secetei din septembrie, plantele de rapiţă au răsărit la mijlocul lui octombrie, în urma unor ploi mai însemnate cantitativ înregistrate în prima săptămână a lunii. Prin urmare, trebuie să fim atenţi la atacul acestui dăunător, deoarece poate să survină mai târziu decât era semnalat în mod normal.

TREI SOLUȚII PENTRU A PROTEJA CULTURA

1. Monitorizare zilnică a solelor cu rapiţă. Nu doar o dată la câteva zile şi asta numai aruncând câteva priviri fugare, de la marginea solei sau din mersul maşinii.
2. Efectuarea sondajelor pe diagonala solei, cu rama metrică, pentru a constata dacă s-a atins pragul economic de dăunare (PED): 2 larve/plantă. Sondajele pentru determinarea rezervei dăunătorului într-o anumită solă nu sunt uşor de efectuat. Larvele sunt mici şi, în general, se găsesc pe faţa inferioară a frunzelor de rapiţă. Având în vedere acest stadiu de dezvoltare, cine face sondajele, trebuie să stea în poziţie aplecată, să se uite cu atenţie la frunze, pe toate feţele; trebuie să aibă ochi buni pentru a observa larvele.
3. Tratamentul. Numai cu ajutorul sondajelor corecte putem afla densitatea larvelor şi dacă este sau nu necesar un tratament în vegetaţie. Dacă scăpăm din mână dăunătorul, rentabilitatea rapiţei devine incertă.

75% DIN CULTURĂ A FOST DISTRUSĂ

În mod normal, plantele de rapiţă răsărite la mijlocul lui octombrie nu ar trebui să fie infestate de Athalia rosae. De asemenea, în ultima decadă a lunii larvele ar trebui să se retragă în sol pentru hibernare, dar, anul trecut, ele au devorat cultura. În urma atacului ridicat, în sola netratată au supravieţuit mai puţin de 25% din plante (8.04.2020).

un articol de
EMIL GEORGESCU
INCDA Fundulea