Întreţinere vacilor de lapte în stabulaţie liberă este de preferat, întrucât permite eficientizarea costurilor privind munca în grajd şi asigură confortul necesar animalelor.
Cu mici excepţii, toate suprafeţele de mişcare din grajduri sunt betonate, utilizându-se fie sistemul cu grilaje, fie cel continuu. Aceste tipuri de alei nu corespund însă anatomiei şi caracteristicilor onglonului, care este constituit în aşa fel, încât marginea exterioară, care iese uşor în afara tălpii, să suporte cea mai mare parte a greutăţii corpului; talpa este astfel detensionată.
Dacă, din cauza acţiunii prea abrazive a suprafeţelor de beton, această margine scade în înălţime, fiind egală cu cea a tălpii, greutatea animalului va fi susţinută tocmai de talpă. În plus, din cauza deficitului de energie de la începutul lactaţiei vacilor de mare performanţă, cantitatea de ţesut adipos depozitată în onglon, care are rol de protecţie şi de amortizare în timpul mişcării, este mult diminuată. Pot să apară, astfel, afecţiuni mecano-traumatice ale onglonului.
Costurile legate de tratamentele ongloanelor afectate sunt considerabile, atingând o medie de 302, până la 330 euro pentru o afecţiune, conform Dr. Wittkowski de la Tiergesundheitsdienst Bayern, Germania, şi variază în funcţie de gravitatea bolii. În plus, apar şi probleme colaterale: vacile cu paralizii înjumătăţesc indicele de fecunditate la prima însămânţare, prezintă un interval mai mare între fătări, au un risc mai mare de apariţie a chisturilor, o rată slabă a fertilităţii şi o producţie scăzută de lapte.
Efectele covoarelor moi pe aleile de mişcare
Cei aproximativ 140 de angajaţi ai Gummiwerk Kraiburg, dezvoltă, produc şi comercializează plăci din cauciuc pentru suprafeţele din grajdurile pentru vaci de lapte.
În mediul natural de viaţă al taurinelor, paraliziile şi afecţiunile podale intervin rar. De aceea, reproducerea caracteristicilor suprafeţelor naturale în grajdurile de vaci reprezintă soluţia oferită de Kraiburg, iar practica zootehnică i-a dovedit eficienţa:
• când se deplasează pe suprafeţe moi, animalele sunt solicitate corect din punct de vedere fiziologic, iar, datorită mişcării mai intense, spontane şi conform necesităţii, aşa cum se întâmplă pe pajiştile naturale, se asigură irigarea optimă cu sânge a ţesuturilor;
• pardoselile sunt compatibile cu ongloanele vacilor şi îmbunătăţesc aderenţa în timpul mişcării; acestea acţionează curativ asupra ongloanelor, deoarece le permit să pătrundă în interiorul pardoselilor;
• suprafeţele moi permit regenerarea ongloanelor, iar afecţiunile podale se reduc semnificativ;
• asigură producţii ridicate de lapte, întrucât vacile parcurg, zilnic, cu până la 1000 metri în plus, merg mai des la mâncare, se manifestă mai evident în perioada de călduri şi pot sta în siguranţă pe trei picioare, pentru a-şi face toaleta ugerului;
• gradul de deformabilitate al pardoselilor elastice pentru aleile de mişcare Kraiburg este special conceput pentru nevoile animalului şi pentru utilizarea în zonele de circulaţie.
Eficienţa pardoselilor elastice
Cercetările efectuate de Institutul german independent pentru verificarea calităţii produselor agrozootehnice (DLG) confirmă faptul că deformabilitatea corespunzătoare a pardoselii este hotărâtoare pentru diminuarea afecţiunilor podale. În decurs de numai nouă luni, afecţiunile podale s-au diminuat cu 64% în cazul grătarelor de beton pardosite cu KURA S şi cu 81% în cazul suprafeţelor plane pardosite cu KURA P!
AVANTAJELE FOLOSIRII COVOARELOR KRAIBURG
– îşi păstrează forma şi caracteristicile şi după utilizarea pe parcursul a unui număr mare de ani;
– se pot monta uşor şi rapid cu sistemele speciale de prindere Kraiburg;
– pot fi produse exact pe măsura suprafeţelor de circulaţie: pentru grilaje de beton Kura S; pentru suprafeţe plane cu plug raclor sau pentru îndepărtarea mobilă a dejecţiilor Kura P; şi sub formă de Kura F, pentru pardosirea sălii de aşteptare, a aleilor de trecere sau a sălii de muls.
– Kura se pretează atât pentru montarea pe suprafeţele betonate în grajdurile noi, cât şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor într-un grajd deja existent.
Articol publicat în revista Ferma nr. 2(69)/2009