Anul acesta, în zonele din sud-vestul României, în vestul Câmpiei Române, în centrul şi nord-vestul Transilvaniei, seceta combinată (atmosferică şi pedologică) prelungită a afectat aproape în totalitate sistemul furajer, atât culturile anuale şi perene furajere, semănate în teren arabil, cât şi pajiştile naturale din zonele de câmpie şi de deal. În foarte multe ferme hrănirea animalelor se face din rezervele de furaje acumulate în anii anteriori (acolo unde mai există) sau din surplusul de furaje de primăvară (fân, siloz sau semisiloz de graminee furajere anuale), pregătite pentru iarna următoare. În acest sens, se remarcă şi în acest an lipsa, uneori în totalitate, la unii crescători de animale a unui program flexibil de organizare care să permită adaptarea sau schimbarea sistemului furajer în funcţie de modificările condiţiilor climatice, atât din punct de vedere al structurilor de culturi furajere, cât şi al tehnologiilor de cultivare.

Precizăm că în ultimii trei ani, în coloanele revistei Ferma au fost prezentate numeroase informaţii cu privire la diversificarea sistemelor furajere în funcţie de schimbările climatice, cauzate mai ales de scăderea pronunţată a precipitaţiilor şi de persistenţa secetei în perioada de vegetaţie a plantelor.

Adio criză de furaje pe timp de secetă!
În zonele în care seceta are o frecvenţă anuală mai mare, aşa cum s-a întâmplat în ultimii cinci ani, se recomandă aplicarea unui sistem furajer în care cea mai mare cantitate de furaje verzi (folosite sub formă de masă verde, fânuri sau însilozate) să se producă din culturile furajere semănate la sfârşitul verii – începutul toamnei sau din culturile de primăvară (borceagurile) semănate primăvara foarte devreme. Aceste culturi furajere, recoltate până la instalarea secetei (sfârşitul lunii iunie) pot asigura necesarul de furaje atât în perioada de secetă, cât şi pentru hrănirea animalelor în perioada de iernare. De regulă, în zonele mai secetoase (de câmpie şi dealuri joase), suprafeţele de pajişti naturale (multe neameliorate) nu pot asigura necesarul zilnic de furaje verzi şi nici furajarea de iarnă, motiv pentru care se recomandă aplicarea sistemului furajer amintit anterior.

Sisteme şi structuri de culturi furajere adaptate la secetă
Acest sistem se bazează pe semănatul de toamnă al unor culturi de plante furajere (raigras aristat, cereale de toamnă recoltate în faza de burduf, borceaguri de toamnă cu cereale şi măzăriche sau mazăre furajeră de toamnă, rapiţă furajeră de toamnă, culturi perene de lucernă sau trifoi roşu sau amestecuri de graminee şi leguminoase perene) şi pe semănatul de primăvară al unor culturi furajere (borceagurile de primăvară cu ovăz şi mazăre sau măzăriche de primăvară). Astfel, pentru aceste zone, o variantă a acestui sistem furajer poate avea următoarea structură de culturi: 30% raigras aristat (în cultură pură sau în amestec cu trifoiul roşu); 30% lucernă sau trifoi roşu (în cultură pură sau în amestec cu unele graminee perene); 20% borceag de toamnă; 20% borceag de primăvară.
De exemplu, pentru o fermă medie de creştere a animalelor, cu o încărcătură de 100 UVM (taurine sau ovine, sau ambele categorii), suprafaţa necesară pentru producerea de furaje este de 60 hectare, cu următoarea structură: 18 ha raigras aristat, 18% lucernă sau trifoi roşu (cultură pură sau în amestec), 12 ha borceag de toamnă şi 12 ha borceag de primăvară. Cantităţile de masă verde produse pe aceste suprafeţe, recoltate până la sfârşitul lunii iunie (înainte de apariţia seecetei de vară), pot asigura întregul necesar de furaje verzi, consumate sub formă de masă verde (prin păşunat) în timpul primei perioade de vegetaţie, sau sub formă de fân, semisiloz şi siloz, în perioadele următoare (de secetă şi stabulaţie).
În zonele de deal afectate de secetă, unde în proporţie de 40-50% sistemul furajer se bazează pe existenţa suprafeţelor de pajişti naturale (permanente), se recomandă aplicarea unei tehnologii complexe de îmbunătăţire a covorului ierbos al acestor pajişti (înlocuirea vegetaţiei nevaloroase prin fertilizări, supraînsămânţări şi folosire raţională) şi cultivarea în teren arabil de pajişti semănate, formate din amestecuri de mai multe sepcii de graminee şi leguminoase perene (aceste structuri complexe de specii reacţionează diferit pe timp de secetă şi scad riscul de compromitere a culturii).

SCDA LOVRIN – OFERTA SEMINŢE PENTRU TOAMNA 2017

Toate seminţele din prezenta ofertă sunt produse în exclusivitate la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin şi sunt însoţite de certificatele oficiale de calitate a seminţelor eliberate de I.T.C.S.M.S. Timiş.
• Valoarea sacului (ambalare şi la big-bag) şi tratamentul sunt incluse în preţ.
• Comenzile sunt onorate în limita stocului disponibil.
• Pentru unităţile înregistrate în scopuri de TVA se aplică taxare inversă (achită preţul fără TVA) cf. OUG 16/2013.
• Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi la: 0256381401; 0767487514. Persoane de contact: ec. Mihaela Milităroiu şi ing. Avram Daniela Elena.
• Informaţii referitoare la livrarea seminţelor de la Centrul de conditionare seminţe si mecanizare, la numerele de telefon: 0722358249 (Drd. ing. Petru Rain).

DISCOUNT:
• Grâu: pentru cantităţi cumpărate de peste 50 to şi achitate integral, se acordă un discount de 15%.
• Grâu: pentru cantităţi cumpărate de peste 75 to şi achitate integral, se acordă un discount de 20%.
• Grâu: pentru cantităţi cumpărate de peste 100 to şi achitate integral, se acordă un discount de 25%.
• Muştar şi Mazăre: pentru cantităţi cumpărate de 10 to şi achitate integral, se acordă un discount de 15%.
• Muştar şi Mazăre: pentru cantităţi cumpărate de 15 to şi achitate integral, se acordă un discount de 20%.
• Muştar şi Mazăre: pentru cantităţi cumpărate de 20 to şi achitate integral, se acordă un discount de 25%.
Discountul se va factura la momentul în care cumparatorul a depăşit baremul de cantitate stipulat în contract.

Articol publicat in revista Ferma nr. 16 (199) (15-30 septembrie)