Apă pentru 500.000 ha - Revista Ferma
6 minute de citit

Apă pentru 500.000 ha

irigatii1 m Apă pentru 500.000 ha

Investiţia este estimată la cca. 3,4 mld. euro pentru 190 km, evaluări făcute încă din 2003 şi care includ şi sistemele de irigaţii. Doar realizarea Canalului implică costuri de aproape 802 mil. euro, iar sistemele de irigaţii alte 2,8 mld. euro.

Studiile realizate arată că magistrala Siret-Bărăgan va asigura, fără pompare, apa pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (aprox. 80% din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente, iar energia electrică necesară va fi de aproximativ 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate.

Proiectul fost aprobat încă din 1986, iar în 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km, amplasat pe teritoriul jud. Vrancea, care asigură apa pentru irigarea a 154.283 ha.

Tronsonul II, aferent etapei a II -a, pe o lungime de 140 km, amplasat pe teritoriul jud. Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa, urma să fie aprobat ulterior.
Până în prezent, au fost construiţi 11 km, iar pentru finalizarea a 50 km sunt necesare aproximativ 350 mil. euro.

Canalul Siret-Bărăgan va fi realizat prin parteneriat public-privat, a anunţat Ministrul Agriculturii. În urmă cu două luni, acesta prezenta intenţia de a lansa licitaţia de oferte pentru acest parteneriat, iar în luna iulie, Tabără a confirmat că a primit o ofertă şi că până la sfârşitul lunii august mai sunt aşteptate şi altele. Alături de mari firme private şi stat, ministrul Agriculturii include în parteneriat şi autorităţile publice locale.


ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE
Reorganizare până la sfârşitul lui 2011

Restructurarea sectorului de îmbunătăţiri funciare este singura problemă rămasă în discuţie cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), a declarat, recent, ministrul Agriculturii. Tabără vrea să finalizeze reorganizarea sectorului până la sfârşitul lui 2011. FMI nu ne-a impus un termen, a spus Tabără, „dar în mod sigur vom fi judecaţi în funcţie de această reorganizare”.

În prezent, Ministerul Agriculturii lucrează la reorganizarea Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Guvernul a discutat, în 27 iulie a.c., restructurarea ANIF pe cele opt regiuni de dezvoltare, în perspectiva reorganizării administrativ-teritoriale a ţării, a mai spus Tabără. Potrivit acestuia, Agenţia ar putea fi organizată pe trei niveluri administrative, cel mai înalt fiind cel al actualelor regiuni de dezvoltare.

Ministrul Agriculturii a mai precizat că, în reorganizarea sistemului de îmbunătăţiri funciare, va ţine cont de datele culese la nivel european, din Spania şi din Franţa, solicitând în viitor sprijin financiar pentru irigaţii şi pentru gestionarea surselor de apă prin pilonul II din PAC după 2014.

 

ZAHĂR
4 fabrici împart 104 mii tone

Patru fabrici îşi vor împărţi cota anuală de producţie de zahăr alb din sfeclă de zahăr alocată României în anul de comercializare 2011-2012, care se ridică la 104,69 mii tone, astfel: Zahărul Oradea – 28,65 mii tone (27%), Zahărul Luduş – 33,4 mii tone (32%),

Fabrica de Zahăr Bod – 18,4 mii tone (18%) şi Agrana România – 24,24 mii tone (23%).
România ar scăpa de importurile de zahăr dacă ar cultiva 150.000 ha cu sfeclă şi nu 20.000 ha, cât cultivă în prezent, a declarat ministrul Agriculturii. Ţara noastră ar putea să producă 500.000-550.000 tone de zahăr, a mai spus Tabără.

Acesta a precizat că România ar trebui să îşi reconsidere poziţia, în condiţiile în care “preţul zahărului a crescut spectaculos la nivel mondial şi trebuie să vedem ce se poate întâmpla dacă jumătate din producţia de trestie de zahăr din lume se va orienta către producţia de etanol”. Pentru aceasta, însă, este nevoie de o strategie serioasă în sector.

Suplimentarea cotei de zahăr a României a fost discutată cu comisarul Dacian Cioloş în primăvara acestui an. Potrivit lui Cioloş, o creştere a cotei nu este posibilă în prezent, iar după 2015 se discută chiar eliminarea cotelor de zahăr.


ŞTIRI

DEMISIE
Matei s-a retras de la şefia FNPAR

Viorel Matei a demisionat de la conducerea FNPAR, iar Asociaţia Producătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehnice (APACPT) Timiş s-a retras din Federaţie. Referitor la retragerea sa din funcţia de preşedinte al FNPAR, Viorel Matei afirmă, în scrisoarea de demisie din 26 iulie a.c., că „nu este nevoie de motivări şi explicaţii, la timpul potrivit am fost omul potrivit, pentru a înfiinţa şi conduce această organizaţie, dar trăim alte vremuri şi trebuie şi vă rog să înţelegeţi că este nevoie de un suflu nou”.

Retragerea APACPT Timiş, al cărei preşedinte este Viorel Matei, din Federaţie este motivată, însă, de faptul că Asociaţia, deşi este membru fondator şi activ al FNPAR, nu a fost invitată de Consiliul Director să participe la Adunarea Generală din 28 iulie a.c..

GAEC
Focul arde la plata pe ha

Agricultorii care dau foc miriştilor şi resturilor vegetale pe terenul arabil şi vegetaţiei pajiştilor permanente vor fi penalizaţi prin reducerea sumei totale de plată pe suprafaţă pentru nerespectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu (GAEC) 5 şi 8. Agricultorii care exploatează pajişti permanente nu trebuie să ardă nici iarba rămasă după cositul pajiştilor.

Gravitatea nerespectării GAEC se evaluează în funcţie de suprafaţa parcelelor arse, raportată la totalul suprafeţei de teren arabil sau pajişti din exploataţie.

Potrivit APIA, agricultorii scapă de penalizări doar dacă arderea a fost provocată de cauze necunoscute şi raportată la poliţie.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →