Anul agricol 2021: o scurtă retrospectivă - Revista Ferma
6 minute de citit

Anul agricol 2021: o scurtă retrospectivă

Guvernul Ciucă a fost instalat după seria de evenimente politice din perioada octombrie-noiembrie 2021, care au dus la demiterea premierului Florin Cîţu. Înlocuirea de la vârful ministerului, având loc pe final de an, nu a influenţat sectorul agro-alimentar.

 

Sesiuni la AFIR

De la 1 ianuarie 2021, Uniunea Europeană a lansat un nou exerciţiu financiar în cadrul Politicii Agricole Comune (2021-2027), dar primii doi ani (2021-2022) sunt consideraţi perioadă de tranziţie, de-a lungul căreia sunt menţinute regulile trecutei PAC. România are la dispoziţie peste 6 miliarde de euro, pentru plăţi directe, dezvoltare rurală şi măsuri pentru piaţă.

Sesiunile de primire a proiectelor la AFIR au fost deschise de la sfârşitul lui august. Cea mai generoasă alocare este pentru submăsura 4.1 ”Investiţii în exploataţii agricole”, 760.000.000 euro, sesiunea fiind deschisă în perioada 25 octombrie 2021 – 25 ianuarie 2022.

A fost activată şi o linie de finanţare destinată fermelor mici, în valoare totală de 87.000.000 euro, din care 26.100.000 euro au fost alocate zonei montane. Sesiunea de primire proiecte s-a încheiat în 26 noiembrie.

Tot pentru zona montană a fost pregătită suma de 30.000.000 euro, în cadrul sM 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, dintr-un total de 100.000.000 euro. Termenul limită pentru primirea proiectelor a fost 26 noiembrie.

 

Ajutoare de minimis

Programul ”Tomate româneşti” a fost modificat în 2021, în sensul că lista speciilor de legume eligibile a fost extinsă cu: castravetele, vânăta, ardeiul gras şi/sau ardeiul lung, astfel încât programul a fost redenumit ”Legume româneşti”. Totodată, ajutorul de minimis de 3000 de euro a fost redus la 2210 euro/1000 mp, perioada de livrare a legumelor fiind 2 noiembrie – 2 decembrie 2021. Potrivit MADR, s-au înscris în program peste 14.000 de fermieri.

Programul ”Usturoi românesc” a fost menţinut şi în 2021, cuantumul ajutorului de minimis fiind 3000 euro/ha. Termenul limită pentru depunerea documentelor justificative a fost 29 noiembrie.

Apicultorii au beneficiat şi în 2021 de un ajutor de minimis acordat pe fondul fenomenelor meteorologice nefavorabile, cuantumul fiind 23,7 lei/familie de albine, plăţile urmând să fie făcute până la finalul acestui an.

Crescătorii de bovine au încasat şi anul acesta ajutorul de minimis oferit în contextul pandemiei Covid-19, sprijinul fiind dat, să ne aducem aminte, şi anul trecut. Cuantumul a fost 140,37 lei/cap de animal şi 541,87 lei/tona de lapte.

 

Scăderea ANT

În paralel, ministerul condus de Oros a redus drastic Ajutorul Naţional Tranzitoriu, la numai 5 lei/cap de animal, decizie care a declanşat valuri de sudalme pe reţelele de socializare. Scăderea ANT (cuantumul precedent era de 300 lei/cap de animal) a avut o noimă: i-a lăsat fără bani pe fermierii care încasau această formă de sprijin pentru animale înregistrate în funcţie de o dată de referinţă mult anterioară, existând suspiciuni şi chiar acuzaţii că animalele nu mai fiinţau decât pe hârtie. Ajutorul anti-Covid 19 a fost oferit, în schimb, unor beneficiari care deţineau animalele în fermă, iar unii dintre ei sunt furnizori de lapte către procesatori. Cuantumul de 541,87 lei/tona de lapte a fost o veritabilă gură de oxigen pentru crescătorii de vaci pentru lapte, în condiţiile în care preţul mediu a scăzut anul acesta la aproape 30 euro/100 kg, fiind unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

 

Un ministru contestat

Deciziile luate de Oros în plan financiar (includ aici şi neacordarea unor despăgubiri fermierilor ale căror culturi au fost calamitate de secetă în vara anului 2020) i-au degradat imaginea în rândul unor categorii de agricultori, care au reacţionat cu ”vorbe grele” în spaţiul public, deşi ministrul a utilizat cam toate mijloacele avute la îndemână pentru a se face popular: a ţinut conferinţe de presă, a scris constant pe pagina sa de facebook, a mers în teritoriu, a purtat ie, s-a fotografiat, a participat la emisiuni TV.

 

Irigaţiile, excluse din PNRR

Totodată, pe lângă banii europeni, au intrat în agricultura românească destui bani de la bugetul de stat, sub forma unor ajutoare de minimis. Mult l-a costat în planul imaginii publice şi excluderea din PNRR a finanţării sistemului naţional de irigaţii, dar ministrul s-a dezvinovăţit, acuzându-i pe colegii de guvern care au meşterit PNRR că au refuzat să ţină seama de propunerile sale, cum ar fi cele cuprinse în Strategia pentru Gestionarea Apei, pe care, într-adevăr, ministrul a promovat-o chiar în timpul secetei din 2020.

 

Noi provocări

 

Ministerul are de acum un nou şef, pe Adrian Chesnoiu, care a cedat funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor conjudeţeanului său Florin Ionuţ Barbu, fost şef al ANIF în perioada 2014-2020. Nu i-a rămas prea mult timp din acest an noului ministru ca să ia decizii majore. Ceasul hotărârilor importante va începe să bată din 1 ianuarie 2022.

Între timp, chiar în primele zile de mandat, Chesnoiu a trecut prin experienţa unei rectificări bugetare, în urma căreia MADR a pierdut peste 2,5 miliarde de lei, bani pe care ministerul îi avea pentru a asigura contribuţia publică la proiectele eligibile finanţate din fonduri europene, dar fiindcă sesiunile au fost deschise târziu, banii au rămas necheltuiţi.

A fost, în schimb, sporită cu 30.000.000 de lei, până la 70.000.000 de lei, schema de ajutor de minimis pentru asociaţiile şi organizaţiile care deţin Registrul de rasă şi schema de ajutor de minimis pentru motorină, cu 100.000.000 de lei, de la 74.000.000 de lei.

retrospectiva 2021 01_b 

Aşteptări pentru 2022

Anul acesta a fost caracterizat prin recolte record la cereale şi oleaginoase, crescând şi preţurile de livrare de la poarta fermei la niveluri fără precedent, dar, din păcate, bucuria a fost retezată de creşterea preţurilor la energie şi inputuri.

Anul 2022 se anunţă a fi bogat în provocări (pandemie, preţuri mari la energie, situaţie geopolitică instabilă, etc), care îi vor pune nu numai pe fermieri la încercare. Să sperăm că sectorul agroalimentar românesc şi european deopotrivă se va dovedi rezistent şi rezilient, spre beneficiul societăţii în ansamblu.

Cisteste si...

Recomandările redacției

Witness P*S – taurul Simmental de 206.000 de euro!

În vârstă de aproximativ unsprezece luni, Witness P*S este cel mai scump taur din rasa Simmental vândut vreodată la o licitație în Bavaria. Taurul recordist este fiul lui Wirbelwind-P*S, a fost crescut de Christiane Böhm

taur Witness PS Witness P*S - taurul Simmental de 206.000 de euro!
Ultimele articole
Comportament natural pe pardoseli antiderapante Nu ignorați pododermatitele!

Nu ignorați pododermatitele!

V-ați întrebat ce legătură există între comportament, productivitate și sănătatea ongloanelor la vacile de lapte? Statisticile arată că o vacă […]

Citește mai multe știri →