Unii preferă să achite avansul pentru prima casă, alţii vor să petreacă o vacanţă de vis în locuri exotice. Anca şi Ioan Fărcaşiu au investit banii obţinuţi la nunta lor în achiziţia unei familii de struţi – un mascul şi două femele, pe care au plătit 3.000 de euro. Ulterior au mai cumpărat 40 de pui cu 4.000 de euro. Astăzi cuplul din Sebeş, judeţul Alba, deţine cea mai mare fermă de struţi din România şi este proprietarul singurului abator din ţara noastră autorizat pentru sacrificarea acestei specii de păsări!

Deşi una tradiţională, piaţa românească pare să absoarbă, în ultimii ani, tot mai bine elementele de noutate. Consumul cărnii de struţ, animal provenit din Africa, a cărui carne este procesată acolo pe scară largă, a ajuns în Europa abia undeva la începutul secolului 20. Odată cu schimbarea obiceiurilor de consum, în special în rândul tinerilor, prin adoptarea unor diete mai atent alese, de ceva timp românii au şi ei la dispoziţie această opţiune a cărnii de struţ, considerată curată şi cu numeroase beneficii pentru sănătate. Iar în mare parte, asta i se datorează familiei Fărcaşiu.

100 de exemplare pentru reproducţie

Ea, de profesie contabil, el, antreprenor. Dar cumva curiozitatea şi entuziasmul i-a împins spre o afacere cu totul inedită. Decizia lor de a se implica într-o activitate de nişă aproape necunoscută în România a fost inspirată de un documentar despre fermele de struţi din Africa de Sud. Deşi nu aveau cunoştinţe în domeniul zootehniei, Anca şi Ioan Fărcaşiu au pornit de la zero în 2009 şi au transformat o idee îndrăzneaţă într-un business de succes. În prezent, Ograda cu Struţi, care este şi brandul sub care sunt valorificare produsele obţinute din carnea procesată la fermă, numără o sută de reproducători, respectiv 45 de familii de struţi.

Struţii, păsări care cer spaţiu şi libertate

Iniţial, soţii Fărcaşiu au alocat o suprafaţă de doar 1.000 de metri pătraţi, dar au realizat rapid că aceste păsări exotice nu pot fi crescute în sisteme intensive. Struţii au nevoie de spaţiu generos şi de libertate pentru a se dezvolta în condiţii de bunăstare. „Nu pot fi ţinuţi în boxe şi doar hrăniţi. Sunt păsări în continuă mişcare, care preferă să ciugulească direct de pe jos. De aceea, am construit aceste ţarcuri mari şi am extins ferma până la o suprafaţă de 5 hectare”, ne-a explicat Anca. Condiţiile optime pentru creşterea struţilor includ accesul la multă masă verde, iarba şi lucerna fiind parte esenţială a alimentaţiei lor. În plus, padocurile mari asigură confortul necesar chiar şi în cele mai reci ierni. „Deşi le-am construit adăposturi, struţii preferă să doarmă afară. Chiar şi la temperaturi de minus 27 de grade, cum s-au înregistrat acum câţiva ani. În refugii vin doar să mănânce pe timpul iernii”, a observat soţul acesteia, căruia cei apropiaţi îi spun Neluţu.

Consumatorul era la început mai reticent, dar ulterior cererea a fost din ce în ce mai mare. Românii încep şi ei să fie mai atenţi la ce consumă. Caută produse mai sănătoase. Iar carnea de struţ este foarte sănătoasă. Este roşie, ca şi carnea de vânat. – IOAN FĂRCAŞIU, Proprietarul fermei ”Ograda cu Struți”

Pregătiţi pentru sacrificare la vârsta de un an

Această abordare le-a permis să dezvolte o fermă sustenabilă, care îmbină cerinţele specifice ale acestei specii de păsări cu o gestionare eficientă a resurselor. Struţii pot trăi până la 60 de ani în condiţii bune, dar viaţa lor productivă depinde de îngrijire, hrană, sănătate şi scopul creşterii. Un management corespunzător poate prelungi perioada de productivitate, mai ales în cazul femelelor de reproducţie. „Nu avem încă vreun exemplar pe care să-l fi scos la pensie”, glumeşte Anca. Cele mai vârstnice exemplare din fermă sunt chiar cele achiziţionate la început, în urmă cu 15 ani. Când au fost cumpărate aveau deja 6 ani. „Struţii crescuţi pentru carne sunt, de obicei, sacrificaţi la un an, când ating o greutate optimă de aproximativ 100-120 kg”, a ţinut să precizeze Neluţu.

Un ou de struţ cântăreşte 2 kg

O parte din puii crescuţi la fermă sunt vânduţi către alţi crescători din ţară. Ulterior există posibilitatea ca ei să se întoarcă spre a fi abatorizaţi când ating maturitatea deplină. „Struţii pe care îi achiziţionăm rămân la noi în fermă încă cel puţin 3 luni înainte de a fi sacrificaţi. E o măsură de control al calităţii, ca să putem asigura consumatorii că le oferim o carne de calitate superioară”, susţine Anca. Într-un an, în ferma familiei Fărcaşiu se nasc circa 1.000 de pui de struţ. Cele mai frumoase exemplare sunt păstrate pentru reproducţie. Masculii ating maturitatea sexuală la vârsta de trei ani iar femelele la doi ani. Abia apoi ei se pot reproduce. Oăle sunt colectate, nu sunt lăsate la clocit. Ele vin puse în incubatoare speciale, unde stau până în ziua 39, după care vin mutate în eclozor, iar de acolo, trei zile mai târziu, vor ieşi puişorii. Un ou de struţ este echivalentul a 24-30 de ouă de găină şi cântăreşte undeva între 1,6 şi 2 kg.

Furajare pe grupe de vârstă

În ceea ce priveşte furajarea, cerealele ca materie primă sunt achiziţionate de la fermierii din zonă. Dar hrana este prelucrată în fermă. „Avem o fabrică de furaje iar reţetele ni le facem singuri, cu sprijinul unor nutriţionişti cu care colaborăm. Furajarea se face diferenţiat pe grupe de vârstă. Atât cantitatea administrată cât şi conţinutul furajului sunt cumva personalizate în funcţie de etapa de dezvoltare a păsărilor. Procentul de proteină, de celuloză şi de fibră diferă de la o etapă la alta de creştere. Asta înseamnă că avem tot timpul controlul calităţii în ceea ce priveşte hrana”, ne-au declarat Anca şi Ioan. Struţii familiei Fărcaşiu au o dietă bazată în special pe grâu, orz, ovăz, porumb, şrot de floare şi şrot de soia. De asemenea, e nevoie şi de un aport de calciu, atât pentru producţia de ouă cât şi pentru a susţine creşterea. Pe lângă asta li se mai administrează şi un amestec de vitamine.

Steak şi mici din carne de struţ, adevărate delicatese culinare

Valorificarea este o componentă extrem de importantă a acestui business. Anca şi Ioan au investit mult în procesare. „Când am început să abatorizăm şi să facem procesare, în 2017, am intrat în câteva supermarketuri de la noi din ţară şi am vândut toţi struţii din România în şase luni de zile. Apoi ne-am apucat să exportăm. A venit pandemia, a venit şi războiul, după care ne-am orientat să vindem pe internet. Acum putem spune că ne-am diversificat opţiunile în ceea ce priveşte valorificarea producţiei. Încercăm să ne orientăm mai mult spre clientul final”, ne-a mărturisit Neluţu. Cele mai căutate produse marca „Ograda cu Struţi” sunt salamurile, carnea steak, file sau pentru friptură, dar şi preparatele simple la grătar sau la tigaie, cum ar fi cârnăciorii sau micii de struţ. Există practic o cerere destul de variată, inclusiv pentru mezeluri şi pentru aperitive care se pot servi ca atare, fără a mai necesita o preparare termică, după cum am aflat de la Anca. Cam 60% din carnea şi produsele derivate ajung să fie vândute pe pieţele externe, în special Germania, Italia, Franţa. Comenzile interne sunt onorate în maximum 48 de ore!

UN MIX DE RASE

În mod natural, perioada ouatului este din martie şi până la sfârşit de octombrie, uneori chiar început de noiembrie, dacă temperaturile sunt mai ridicate. Femelele, de regulă, depun un ou la două zile. Dar, uneori, în perioadele cu ploi de durată, se opresc din ouat chiar dacă este vară. Pentru că nu le prieşte umiditatea. Deşi există mai multe rase de struţi, ceea ce se găseşte în România sunt rase mixte. E o combinaţie de femele de talie medie şi cu producţie moderată de ouă. Un struţ adult atinge înălţimea de 2,50-2,60 metri. Masculii sunt mai înalţi cam cu 10 cm şi au un colorit al penajului mai închis, negru cu alb la extremităţi, iar ciocul şi picioarele sunt roşii. În schimb, femelele au penajul complet maro.