La mii de kilometri distanţă, în Silicon Valley (SUA), mici startup-uri şi mari companii de tehnologie modelează viitorul agriculturii. Autorul acestui articol, Alexander Conrad, trăieşte şi lucrează foarte aproape de pulsul vremurilor…

Big Money
SUA este, fără îndoială, un pionier al agriculturii digitale. Sisteme de deghidare prin GPS, documentaţii, drone, staţii cu senzori – toate acestea au fost introduse mai întâi aici şi apoi exportate pe piaţa mondială. În Germania, pe de altă parte, graţie ISOBUS şi a unor platforme precum agrirouter & Co., digitalizarea este complet diferită. Startup-urile germane au căutat şi ele soluţii pentru gestionarea flotei sau monitorizarea şi procesarea datelor, însă rămâne de văzut în ce măsură vor putea face faţă presiunilor venite din partea marilor giganţi ai tehnologiei, cum ar fi Apple, Google şi Microsoft, care alocă bugete colosale în vederea întâmpinării unei posibile viitoare crize alimentare sau a apei. Spre exemplu, Microsoft investeşte 12 miliarde de dolari anual pentru cercetare şi dezvoltare în această direcţie, în timp ce Apple a promis să aloce până la 19 miliarde.

Când primele valuri de emigranţi au ajuns pe coasta de vest a Americii, în urmă cu 300 de ani, cu siguranţă nimeni nu se gândea că această regiune aproape aridă, în care se cultiva iniţial portocale, migdale şi tomate, avea să ajungă cândva să exercite o influenţă atât de mare asupra agriculturii globale. Cunoscută sub numele de Silicon Valley, această mică vale înconjurată de munţi şi golful San Francisco, este astăzi casa celor mai valoroase companii de tehnologie din lume, precum Apple, Google, Facebook şi Tesla. Multe dintre tehnologiile agricole actuale au fost implementate sau dezvoltate acolo, în California.

Startup-urile, o mină de aur
Gigantul echipamentelor agricole John Deere a achiziţionat în 2017, pentru suma de 305 milioane de dolari, o companie specializată în fabricarea roboţilor capabili să identifice şi să elimine buruienile din cultură, printr-o tehnologie de mare precizie. Este vorba de Blue River Technology, un startup înfiinţat în 2011, în California. Această companie se bazează pe inteligenţa artificială în dezvoltarea produselor. Cu ajutorul tehnologiei sale „See & Spray”, combaterea buruienilor se realizează în mod personalizat şi la un nivel extrem de precis, prin vizualizarea şi evaluarea individuală a plantelor, astfel încât s-a reuşit reducerea drastică a utilizării substanţelor chimice. Această abordare inteligentă poate asigura o economie de până la 90 la sută în comparaţie cu tehnologia convenţională.

O piaţă în continuă expansiune
Potrivit unui raport al companiei de cercetare ‘Markets and Markets’, se estimeză că piaţa globală a componentelor asociate a ceea ce numim astăzi „smart agriculture” ar urma să atingă valoarea de 13,5 miliarde de dolari până în 2023, cu o rată medie anuală de creştere de 12,39%. Asta după ce în 2017 era evaluată la 6,34 miliarde de dolari. Pe lângă corporaţiile mari, există însă multe companii fondate de tineri absolveţi ai unor universităţi de prestigiu din domeniul IT, cu idei inovatoare care contestă parţial agricultura convenţională şi caută noi modalităţi de a crea o lume mai eficientă.

California – câmp de testare
Sub presiunea celor două mari probleme – lipsa forţei de muncă şi a apei – California este „terenul de testare” ideal pentru găsirea soluţiilor la aceste provocări, folosind cele mai noi tehnologii. Longstale, Valea Napa şi Salinas sunt puncte de interes strategic pentru multe companii din domeniul hi-tech. Spre exemplu, FarmWise, un startup cu sediul în San Francisco, fondat în 2016, a integrat total în producţie robotul său autonom, din vara lui 2019. Acesta îndepărtează mecanic buruienile, ceea ce îl face potrivit atât pentru agricultura convenţională, cât şi pentru cea ecologică. Şi are avantajul de a putea lucra 24 de ore pe zi, cu aceeaşi eficienţă.

La rândul său, compania chinezo-americană Tensorfield AG încearcă o abordare complet diferită. În cazul acesteia, robotul autonom poate detecta buruienile din culturile agricole şi să le distrugă cu un jet de ulei de rapiţă încins. În prezent, echipamentul se află în faza de validare şi, potrivit producătorului, acesta ar trebui cândva să înlocuiască munca a 40 de persoane.
Obiective similare de a uşura viaţa fermierilor şi de a rezolva problema deficitului de locuri de muncă din agricultură sunt urmărite şi de alte companii, precum Aerobotics. Aceasta a creat o serie de drone echipate cu camere multispectrale, pe care le utilizează în livezile de pomi fructiferi pentru a colecta diverse date. Acestea furnizează informaţii despre sănătatea plantelor şi gradul de maturare al fructelor. Astfel, pot fi detectate bolile, într-un stadiu timpuriu de dezvoltare, sau poate fi determinată perioada optimă de recoltare şi randamentele preconizate, ceea ce ar trebui să permită fermierilor să planifice mai bine resursele necesare în acest scop, reducând în acelaşi timp riscurile şi costurile.
Este dificil de prezis în acest moment în ce măsură multe dintre aceste proiecte se vor materializa şi vor fi viabile din punct de vedere economic.

Rămâne astfel de văzut cine va domina în final acest domeniu al digitalizării.