Ordonanţa 34 prevedea, printre alte norme, realizarea unor amenajamente pastorale la nivelul tuturor UAT-urilor, cu scopul de ameliorare a stării actuale de productivitate şi calitate a pajiştilor permanente şi de diminuare a nivelului avansat de degradare floristică şi funcţională a acestor suprafeţe.
1 ianuarie 2022, termen limită
În perioada 2013-2021, deşi grupurile de lucru constituite la nivelul fiecărui judeţ au dispus de un model de aplicare, respectiv „Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale”, apărut în anul 2014 şi elaborat de către Institutul de Pajişti Braşov, finalitatea acestei lucări, atât de importantă pentru economia pastorală, nu s-a realizat.
Mai mult, de la apariţia OU 34/2013 şi până în prezent au fost emise mai multe acte legislative de prelungire anuală a realizării acestor amenajamente, ultimul termen de intrare în vigoare, prevăzut de OU nr. 225/2020, fiind 1 ianuarie 2022.
Studii de caz şi aplicaţii, în 8 capitole
Anul acesta, la editura Mirton din Timişoara a apărut, sub coordonarea profesorului Ionel Samfira de la USAMVB Timişoara, erudit pratolog, cartea intitulată „Îndrumar aplicat pentru elaborarea amenajamentului pastoral”. După cum se precizează în prefaţa volumului, acest îndrumar are drept scop completarea şi evidenţierea de noi metode pentru realizarea amenajamentelor pastorale, prin aplicarea unor tehnici moderne de prelevare a datelor, în corelare cu realitatea din teren.
Lucrarea, considerată de mare utilitate, atât pentru formarea viitorilor specialişti, a celor din cercetarea pratologică, dar şi pentru informarea şi creşterea gradului de cunoaştere a proprietarilor, administratorilor şi concesionarilor de pajişti, cuprinde 8 capitole, după cum urmează:
1. Introducere în contextul cadastral şi geografic al zonei amenajate
2. Analiza descriptiv-cadastrală şi organizarea patrimoniului de pajişte amenajat
3. Analiza descriptivă a factorilor abiotici şi orografici ai zonei amenajate
4. Încadrarea tipologică şi analiza asociaţiilor vegetale de pajişti
5. Principii de bonitare a terenurilor agricole şi a suprafeţelor de pajişti
6. Stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a pajiştilor
7. Implementarea tehnologiei UAV în lucrările de amenajare a pajiştilor
8. Relaţia dintre bunăstarea animalelor şi fermierul/crescătorul de animale
Echipă multidisciplinară
Autorii acestei lucrări consideră că la baza executării amenajamentului pastoral stau numeroase activităţi ce necesită o abordare complexă interdisciplinară, ca urmare a caracterului multifuncţional al pajiştilor permanente. Astfel, alături de pratologi, cei mai importanţi specialişti în realizarea amenajamentului sunt cei din domeniul de topografie şi cadastru deoarece, în decursul timpului, limitele cadastrale şi, uneori, parcele întregi au fost schimbate sau chiar au dispărut.
De asemenea, pentru întocmirea planului de fertilizare, activitatea specialiştilor din domeniul pedologiei şi agrochimiei este foarte importantă în elaborarea unor reţete punctuale pentru fiecare parcelă de pajişte, în funcţie de elementele specifice ale solului şi de rezerva acestuia în macro şi microelemente.
STUDII DE CAZ ŞI APLICAŢII DE CALCUL
Avantajul acestui îndrumar metodologic este acela că, pentru o mai bună cunoaştere aplicată a modului de întocmire a amenajamentului pastoral, pentru fiecare activitate autorii prezintă şi câte un studiu de caz care facilitează transferul de cunoştinţe şi o mai bună înţelegere a metodologiei şi legislaţiei în domeniu.
Îndrumarul realizat pentru elaborarea amenajamentului pastoral, prin calitatea structurii complexe şi a diversităţii problemelor abordate, constituie o sursă importantă de informaţie şi cunoaştere în domeniul de formare şi expertiză tehnico aplicativă specifică gestionării şi organizării pajiştilor permanente.
un articol de
NICOLAE DRAGOMIR